Carta Drepturilor Fundamentale împlineşte 20 de ani

Carta Drepturilor Sociale Fundamentale împlineşte 20 de ani de la proclamarea sa, pe data de 9 decembrie 1989, de către 11 din cei 12 şefi de stat şi/sau de guverne membre ale Comunităţii Europene la acel moment.

Momentul aniversar se va desfaşura luni, pe data de 30 decembrie, la Bruxelles, şi va fi marcat prin organizarea, de către Comitetul Economic şi Social European (CESE) în parteneriat cu Asociaţia Europa Noastră - fondată în 1996 de către dl. Jacques Delors, fost Preşedinte al Comisiei Europene - a unei conferinţe care se va axa pe aceleaşi subiecte de actualitate şi acum, după 20 de ani de la lansarea proiectului. Acest moment va constitui deci o oportunitate pentru dezbaterea unor teme de mare interes public. Aniversarea Cartei Drepturilor Sociale Fundamentale este o ocazie pentru a marca acest important eveniment al împlinirii celor 20 de ani şi a-i conferi documentului perspective concrete pentru viitor, acum că acesta este integrat juridic şi politic în Tratatul de la Lisabona.

Confederaţia Natională Sindicală "Cartel ALFA" consideră că România, fără sprijinul susţinut al factorilor politici, nu poate să promoveze o politică coerentă şi adecvată Cartei Drepturilor Sociale Fundamentale care să genereze transparenţă şi reală protecţie socială. „Este important ca prevederile Cartei să nu rămână nefundamentate în cadrul legislativ din România. În consecinţă, toate instituţiile statului, mai ales Parlamentul şi Administraţia Prezidenţială, sunt obligate să transpună în practică rapid, într-o primă etapă, principala prevedere referitoare la raportul salariu minim - salariu mediu, raport care deoarece contribuie la realizarea coeziunii sociale, ar trebui să fie de minimum 60%. De asemenea, trebuie implementate principalele prevederi incluse în Cartă care se referă la protecţia femeilor şi pensionarilor", subliniază Bogdan Iuliu Hossu, Preşedinte CNS "Cartel ALFA".                 

Scurt istoric al Cartei Drepturilor Sociale Fundamentale

În cadrul congresului Confederaţiei Europene a Sindicatelor, de la Stockolm, pe 12 mai 1988, Jacques Delors, Preşedintele Comisiei Europene a anunţat trei iniţiative pentru „o relansare politică" a Europei. Printre acestea se număra o Cartă socială europeană: "De ce, de exemplu, aşa cum a fost sugerat de către Preşedinţia belgiană şi prevăzut în programul social al Confederaţiei Europene a Sindicatelor, Comunitatea europeană n-ar adopta un «soclu» al drepturilor sociale garantate, inspirate de carta socială europeană (cea a Consiliului Europei). Acest soclu ar putea fi negociat de către parteneri sociali şi tradus apoi în legislaţie comunitară. Ar urma să servească drept bază atât dialogului social cât şi întăririi coeziunii sociale europene şi ar avea caracter obligatoriu".

A fost punctul de plecare al unui lung proces care a avut ca şi rezultat recunoaşterea politică şi juridică a Cartei Drepturilor Fundamentale, înscrisă în Tratatul de la Lisabona.

În noiembrie 1988, Jacques Delors - Preşedintele Comisiei Europene - a sesizat Comitetul Economic şi Social European, pentru a elabora un aviz asupra condiţiilor care ar permite existenţa şi funcţionarea unei Carte a Drepturilor Sociale Fundamentale. Pregătirea acestui aviz ar fi urmat să dureze până în 1989 când, în urma dezbaterilor, a fost adoptat cu o largă majoritate de către membrii CESE (135 voturi pentru şi 22 împotrivă). Pe baza acestui aviz, Comisia Europeană a propus Consiliului European de la Strasbourg (9 decembrie 1989), aflat sub preşedinţie franceză, o Cartă Comunitară a Drepturilor Fundamentale. Această propunere a fost adoptată de către 11 şefi de stat sau de guvern din 12 (doamna M. Thatcher refuzând să adopte propunerea). Însă această adoptare a fost un act politic fără aplicabilitate juridică cu caracter obligatoriu. Ea a fost urmată de elaborarea unui program de acţiune socială: 47 de propuneri urmau să relanseze politica socială legislativă. Acest text a fost adoptat şi în Regatul unit în 1998, după venirea lui Tony Blair.

Au fost dezbateri, tergiversări, acţiuni colective ale societăţii civile, texte, implicări instituţionale din partea Comisiei Europeane, Parlamentului European, Comitetului Economic şi Social European, toate pentru atingerea unui obiectiv comun: dotarea Uniunii Europene cu o Cartă socială, însemnând o bază de drepturi garantate pentru toţi, ilustrând astfel valorile europene de democraţie, de libertate de solidaritate şi a drepturilor.

Un plus pentru ca cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene, mai puţin avansate în materie de drepturi, să aibă posibilitatea de a adopta aceleaşi drepturi existente deja în celelalte State membre.

Ultima actualizare:14 August 2010