Harta site | Link-uri Utile | Contact | 
 
Presa
Comunicate 2017
Comunicate 2016
Comunicate 2015
Comunicate 2014
Comunicate 2013
Comunicate 2012
Comunicate 2011
Comunicate 2010
Comunicate 2009
Comunicate 2008
Comunicate 2007
Comunicate 2006
Comunicate 2005
Comunicate 2004
Foto
 
 
 

Program actiuni de protest septembrie-octombrie 2017

Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, în baza deciziei Comitetului Confederal întrunit luni, 11 septembrie 2017, declanșează o serie de acțiuni de protest, având ca revendicări principale:

1.    Blocarea transferului taxelor sociale de la angajator către angajat;

2.  Modificarea legii 62/2011, pentru deblocarea negocierii și încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, plecând de la varianta comună a celor 5 confederații sindicale înaintată guvernului.

1.     Propunerea guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajat la angajator reprezintă un experiment singular, ale cărui consecințe negative vor fi (din nou) suportate exclusiv de lucrători. De consecințele pozitive, dacă vor exista, vor beneficia doar capitalul și reprezentanții acestuia (patronii și angajatorii). Plata contribuțiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio țară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe țări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători, deoarece companiile au și o răspundere socială. Această distribuție asigură o repartizare echitabilă a creșterii economice între capital și lucrători, iar transferul integral al contribuțiilor către lucrători va debalansa acest echilibru.

Concret, principalele efecte negative suportate de lucrători sunt:

·       Scăderea veniturilor nete din muncă. Lipsa unui mecanism juridic care să oblige angajatorii să includă în salariul brut al angajatului taxele sociale de care guvernul îi scutește, pentru salarii care depășesc salariul minim. Acest lucru ar duce la reducerea venitului net sau ar împiedica salariatul să beneficieze de facilități fiscale care îi sunt destinate, cum ar fi reducerea impozitului pe salariu de la 16% la 10%.

·       Eliminarea răspunderii sociale a angajatorilor. Eliminarea cu totul a contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale înseamnă de fapt lipsa totală de răspundere a companiilor pentru organizarea locurilor de muncă în condiții normale pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor (în contradicție cu legea 319/2006 privind sănătatea și securitatea în muncă), în condițiile în care calitatea locurilor de muncă în România este dintre cele mai scăzute din UE.[1] Desființarea contribuției pentru concedii medicale înseamnă că salariații vor suporta plata concediilor medicale, iar eliminarea contribuției pentru creanțe salariale lasă descoperiți lucrătorii în cazul insolvenței companiei, fără să-și mai poată recupera salariile. Toate acestea ar determina o modificare radicală a legislației specifice, ceea ce este de natură să ducă la un conflict de norme cu legislația internațională (Convenții OIM ratificate sau directive EU).

·       Desființarea fondului de șomaj. Desființarea contribuției pentru șomaj presupune că șomajul va fi suportat integral de stat, adică tot de către toți cetățenii, sau va dispărea ca sistem de protecție, ceea ce, din nou, contravine normelor EU sau internaționale. Astfel, angajatorii scapă de responsabilitatea propriilor lucrători, pe care o transferă astfel integral statului.

 

·       Scăderea sustenabilității sistemului public de pensii. Scăderea drastică a valorilor contribuțiilor la pilonul I de pensii (de la 31,3% în 2008 ajunge la numai 18,3% din total contribuții).

Considerăm că această soluție originală a guvernului va da peste cap întreaga piață a muncii, cu consecințe deosebit de grave prin creșterea presiunii fiscale pe lucrător, instabilitate financiară la nivelul bugetului de stat prin scăderea drastică a veniturilor la buget și prin alocarea suplimentară de la buget pentru unele cheltuieli sociale de care îi degrevează pe angajatori.

 

2.          Modificarea legii 62/2011, pentru deblocarea negocierii și încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile, plecând de la varianta comună a celor 5 confederații sindicale înaintată guvernului.

Efectele negative ale modificării legislației dialogului social din 2011 prin desființarea negocierii colective la nivel superior și restrângerea dreptului la acțiune colectivă au condus la accentuarea inegalităților sociale în România, la cotele cele mai ridicate din Europa. Astfel, în cei 7 ani de la intrarea în vigoare a condiționărilor abuzive din Legea dialogului social (62/2011) nu s-a mai putut negocia niciun contract colectiv de muncă la nivel de sector, iar la nivel de companie, din cele aproximativ 14.000 de contracte semnate, marea majoritate – peste 85% - sunt semnate de reprezentanții salariaților, de cele mai multe ori desemnați de însuși managementul companiei, astfel încât valoarea prevederilor în beneficiul lucrătorilor în aceste negocieri de fațadă este minimă.

Efectele sunt vizibile și au stârnit îngrijorarea instituțiilor internaționale, precum Organizația Internațională a Muncii sau Comisia Europeană.

Numărul lucrătorilor pe salariul minim a crescut exponențial în cei 7 ani (de la 8% în 2011 la peste 30% în prezent), migrația forței de muncă a atins cote alarmante, cu un deficit major de forță de muncă calificată, iar fenomenul muncii nedeclarate a luat amploare. Mai mult decât atât, prevederile acestei legi restricționează dreptul constituțional la asociere colectivă pentru peste 1 milion de lucrători, angajați în cele cca 470.000 întreprinderi care au sub 15 angajați (pragul minim impus de lege pentru constituirea unui sindicat).

Erodarea capacității de negociere a lucrătorilor are drept consecință directă pauperizarea lucrătorilor. Venitul anual disponibil per capita plasează România pe ultimul loc în Europa, la o distanță greu de recuperat în următorii ani: 25,9% față de țările UE 15, dar și 61,1% față de țările UE 8, conform datelor Eurostat, 2015. Mai mult decât atât, avem de departe cea mai mare rată de lucrători săraci înregistrată în EU (19%, în timp ce media EU a acestui indicator este de 9%) care, deși sunt încadrați în muncă și au un venit, nu câștigă suficient pentru a-și asigura un condițiile minime de trai.

 

Intr-o primă etapă, planul de acțiune cuprinde, în perioada 25-29 septembrie 2017, acțiuni de pichetare sau miting în fața prefecturilor de județ și solicitări pentru convocarea Comisiilor de dialog social județene pentru înaintarea și susținerea revendicărilor.

În București, pe 4 octombrie 2017 va avea loc un miting în Piața Victoriei începând cu orele 11,00.

În cazul în care Guvernul menține propunerea de transfer al taxelor sociale de la angajator la angajat în propunerea de buget pentru 2018, se vor constitui premisele pentru declanșarea unui conflict social de amploare.



[1] Eurofound (2016), Sixth European Working Conditions Survey Overview report, Publications Office of the European Union, Luxembourg.

__________

UPDATE: Calendarul acțiunilor

Luni, 25.09.2017,
Prefectura Botoșani, orele 14.30 – 16.00
Prefectura Galați, orele 15.00 – 16.30
Prefectura Gorj, orele 16.30 – 18.30
Prefectura Maramures, orele 11.00 – 13.00
Prefectura Sibiu, orele 10.00 – 12.00

Marți, 26.09.2017
Brasov, orele 15.00 – 17.00
Caraș Severin, orele 13.00 – 14.00
Calarași, orele 15.00 – 16.00 (Platoul Centrului Cultural Barbu Știrbei)
Vrancea, orele 10.00-12.00

Miercuri, 27.09.2017
Braila, orele 12.00 - 13.00
Constanta, orele 15.00 - 17.00
Iasi, orele 14.30 - 15.30
Vâlcea, orele 16.00 - 18.00

Joi, 28.09.2017
Bistrița Năsăud 13.00 – 14.00
Dambovița,
Tulcea
Timis

Vineri, 29.09.2017
Buzau,
Cluj,
Hunedoara,
Prahova,
Suceava

Miercuri, 4.10.2017
București, Piața Victoriei 

Ultima actualizare:28 Septembrie 2017

Versiune printabilă