28 aprilie- Ziua Internațională a Sănătății și Securității în Muncă

Focarul COVID-19 ne-a arătat cât de vulnerabili suntem la o epidemie și cât de devastatoare îi pot fi efectele: asupra vieții, asupra sănătății, asupra societății, asupra economiei noastre.

A demonstrat foarte clar importanța protejării lucrătorilor, și a tuturor oamenilor, împotriva bolilor, în special la locul de muncă.

De asemenea, această criză arată importanța investițiilor în sistemul public de sănătate, a investițiilor în condiții bune de lucru pentru lucrătorii din domeniul sănătății și îngrijirii și a altor lucrători din linia întâi, precum și necesitatea asigurării de concedii medicale plătite și de mecanisme de proteja salariile și locurile de muncă.

De Ziua Internațională Sănătății și Securității în Muncă - 28 aprilie - îi comemorăm pe toți cei care au murit din cauza coronavirusului. Ne gândim la lucrătorii din domeniul sănătății și de toți ceilalți lucrători care au murit din cauza virusului prin expunerea la locul de muncă. Nimeni nu ar trebui să moară din muncă!

Asistenții medicali, medicii, alte cadre medicale și alte persoane care lucrează în spațiile pentru îngrijirea sănătății, inclusiv personalul de curățenie, sunt expuși la multiple riscuri profesionale – biologice (de exemplu, provenite de la bacterii și viruși), chimice (de exemplu, din numeroasele substanțe cancerigene utilizate într-un context medical), fizice (de exemplu, de la zgomotul mașinilor, radiații, alunecări și căderi) și riscuri ergonomice (de exemplu, de la ridicarea de greutăți), psihologice (de exemplu, de la intensitatea și emoția muncii și de la munca în schimburi sau pe timpul nopții).

Mulți alți lucrători sunt, de asemenea, foarte expuși la boli. De exemplu, lucrătorii din domeniul îngrijirii, cei din magazine, lucrătorii care colectează gunoiul, lucrătorii din transport, din construcții, precum și curierii sunt printre cei cu expunere ridicată la boli. Mulți dintre aceștia lucrează și apropiați fizic de alte personane, riscând să contacteze și răspândească boli. Unii lucrători precari sau sezonieri trăiesc și călătoresc în imediata apropiere a colegilor. Mulți se află, de asemenea, în condiții de muncă precare, cu salarii mici și nu își pot întrerupe activitatea – fie pentru că nu au dreptul la concediu medical, fie pentru că nu își pot permite, astfel punându-se pe ei și pe ceilalți în pericol, dacă sunt obligați să muncească atunci când sunt bolnavi.

Este esențial ca reglementările și acordurile existente în materie de securitate și sănătate pentru acești lucrători, și pentru toți lucrătorii, să fie puse în aplicare complet și corect, cu implicarea partenerilor sociali. Acolo unde nu există încă sau nu sunt funcționale, trebuie activate Comitelele de sănătate și securitate în muncă. De asemenea, este esențial să evaluăm dacă măsurile de protecție existente sunt adecvate pentru a face față riscurilor. Este clar că mulți lucrători, inclusiv lucrătorii din domeniul sănătății, nu aveau, de exemplu, echipament adecvat de protecție personală. Trebuie amplificate investițiile în echipamentele de sănătate și securitate, dialogul la locul de muncă și dezbaterea privind punerea în aplicare a măsurilor de securitate și sănătate.

Deficitul de personal, dotările și bugetele inadecvate afectează capacitatea serviciilor de sănătate publică de a combate criza coronavirusului. OCDE a subliniat importanța cheltuielilor de sănătate publică și a investițiilor în raportul său recent privind măsurile de răspuns la virus. Este nevoie de creșterea investițiilor în sistemul public de sănătate, și nu doar în timpul crizei, ci și ulterior pentru a consolida capacitatea serviciilor noastre de sănătate de a face față acestei situații și altor situații de urgență. Știm că România este pe ultimul loc în Europa la sumele alocate sănătății ca procent din PIB. Este nevoie de consens politic pentru a schimba această situație.

Criza coronavirusului a determinat măsuri temporare de extindere a schemelor de protecție pentru accesul la servicii medicale, la concedii medicale și susținere a veniturilor pentru lucrătorii care nu au în mod normal dreptul la concediu medical și la alte tipuri de protecție, cum este șomajul tehnic, inclusiv pentru lucrători independenți. Acest lucru arată că există o problemă pe termen lung care trebuie rezolvată: toți lucrătorii ar trebui să aibă asigurare medical, acces la concediu medical, un ajutor de șomaj consistent și alte mecanisme de  protecție a veniturilor. De asemenea, o protecție adecvată pentru sănătatea și siguranța lor la locul de muncă.