Apelul European pentru mai multă democrație la locul de muncă

Confederația Europeană a Sindicatelor lansează cu ocazia zilei de 9 mai - Ziua Europei, un Apel European pentru mai multă democrație la locul de muncă.

Alegerile europene vor avea loc în mai 2019 și este important ca discuția despre democrația la locul de muncă să fie mai sus pe agenda politică.

Apelul European solicită realizarea reformelor necesare privind angajații și companiile. Se referă în special la problema democrației la locul de muncă, la respectarea drepturilor salariaților, la combaterea practicilor dăunătoare ale companiilor de tip „căsuță-poștală”, la necesitatea unui sistem fiscal mai echitabil și mai eficient și la necesitatea punerii în aplicare a unor măsuri obligatorii privind responsabilitățile sociale și de mediu ale companiilor.

Apelul are pănă în prezent mai mult de 200 de semnatari, printre aceștia liderii celor mai mari sindicate din Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Croația, politicieni (membri ai Parlamentului European și ai parlamentelor naționale), intelectuali și academici (printre aceștia Thomas Piketty, Wolfgang Streeck, Richard Hyman, Manfred Weiss).

“Cetățenii români  ar trebui să facă deosebirea dintre viitorii candidați la Parlamentul European prin prisma implicării acestora, atât în realizarea unui sistem fiscal echitabil, dar mai ales la combaterea măsurilor de austeritate care încă marchează România, cât și a construcției unui soclu pentru Pilonul Social European, proclamat anul trecut la nivel european.

Asta înseamnă determinarea, prin valori raportate la PIB-ul național, a unor valori minimale obligatorii, alocate pentru diverse sectoare, precum educația, sănătatea, pentru a putea pune în practică principiile cuprinse în Pilonul Social.” a declarat Bogdan Hossu, președintele CNS Cartel ALFA, semnatar al Apelului European. 

Lista semnatarilor Apelului este deschisă și va fi accesibilă prin intermediul unui site-web dedicat.

Apel European

Companiile și angajații – pentru o nouă cale europeană

Ceva a mers prost în Uniunea Europeană. Patru exemple stau mărturie acestei disfuncții.

• Cum se poate justifica faptul că s-a permis dezvoltarea a sute de mii de companii de tip “cutie-poștală”, când scopul acestor companii-fantomă este să se sustragă impozitelor și reglementărilor impuse de legislația muncii?
• Cum poate fi explicat faptul că deciziile Curții Europene de Justiție au consfințit restrângerea drepturilor fundamentale ale angajaților pentru a susține scheme de afaceri ale căror obiectiv a fost tocmai eludarea protecției angajaților?
• Cum s-a putut ca revelațiile recurente, cum ar fi cele făcute în Panama Papers și Paradise Papers, să nu aibă consecințe, arătând incapacitatea UE de a împiedica eludarea impozitelor de către indivizi bogați și mari companii?
• În cele din urmă, cum am putea accepta că, în ciuda scandalurilor cum ar fi prăbușirea fabricii Rana Plaza din Bangladesh, multe companii au continuat să se prefacă că nu văd furnizori care ignoră cele mai elementare drepturi sociale, de mediu și drepturile omului?

Teoria "primatului acționarilor" a fost promovată de Comisia Europeană, timp  în care economia reală și angajații au fost uitați. Ca rezultat, profiturile au crescut în detrimentul salariilor începând cu anii 1990. Asta nu are niciun sens. Angajații sunt o componentă de bază a companiilor: în timp ce acționarii contribuie cu capital, angajații contribuie cu timpul, competențele și viața. De aceea este timpul să revedem situația celor peste 140 de milioane de angajați din UE care lucrează în companii. Alegerile pentru Parlamentul European sunt peste un an și dorim să stabilim viitoarea dezbaterea care va urma în termeni corecți.

Credem cu tărie că este vital să fie întreprinse următoarele cinci reforme:

• Alegerea economiei reale. Sunt necesare restricții puternice pentru societățile de tip cutie-poștală și transferului sediilor societăților: o societate ar trebui să aibă dreptul de a se înregistra numai într-o țară în care desfășoară activități reale. De asemenea, trebuie stabilite reguli pentru a împiedica companiile să eludeze plata impozitelor acolo unde este create valoarea reală, incluzând în special un sistem de raportare publică pentru fiecare țară, o bază fiscală armonizată și o politică de toleranță zero pentru toate paradisurile fiscale.
• Crearea unei autorități independente privind mobilitatea angajaților. Cu personal complet și finanțată, această autoritate trebuie să aibă competențe efective, în special să propună și să aplice normele care protejează lucrătorii UE în cazul în care este necesară coordonarea UE.
• Consolidarea participării angajaților în companii. Angajații trebuie să aibă dreptul să își aleagă reprezentanți în consiliu, așa cum se întâmplă deja în 18 dintre cele 28 de state membre și în 44% dintre cele mai mari companii din UE. Pentru țările care integrează acest nou drept, acest lucru ar trebui realizat în conformitate cu tradițiile și practicile în relații industriale. În general, drepturile sindicatelor și comitetelor de întreprindere trebuie, de asemenea, sporite.
• Crearea unei responsabilități în ceea ce privește subcontractanții. Noi norme care să oblige întreprinderile mari să aibă grijă de întregul lor lanț de aprovizionare pentru a împiedica încălcarea drepturilor fundamentale ale omului și drepturilor sociale de către subcontractanții lor.
• Crearea unui cadru de informare obligatoriu, adaptat provocărilor secolului XXI. Normele contabile nu ar trebui lăsate în seama unui organism privat (Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate) interesat în principal de valoarea pentru acționari; acestea trebuie să ia în considerare sustenabilitatea. Raportarea extra-financiară trebuie să fie dezvoltată în continuare pentru a asigura o mai mare transparență în problemele sociale și de mediu, inclusiv în aspecte privind egalitatea de gen, care trebuie abordate cu mult mai multă forță.

Reformele menționate mai sus sunt departe de a fi exhaustive, însă arată direcția pe care ar trebui să o ia noile măsuri: angajații europeni nu trebuie să mai rămână în afara construcției UE.

Astfel de reforme vitale - punând bazele unor noi drepturi și îndatoriri pentru companii - furnizează planurile unui nou model european capabil deopotrivă să unească statele în care drepturile sunt prea fragmentate și să ne diferențieze de modelele anglo-saxone și de capitalismul asiatic.

Acest nou model european se bazează pe moștenirea unui umanism care trebuie să devină o forță în globalizare.

Acum este momentul pentru schimbare!