Sfidând Constituția, dialogul social și legislația Europeană, Guvernul Cîțu mai dă o lovitură angajaților români

Partidele de guvernare au aceleași apucături pe care le reproșau în cazul PSD

Modificările adoptate abuziv de Guvern vor aduce și mai multă precaritate lucrătorilor din România

Guvernul a adoptat în ședința de miercuri 28 aprilie 2021 două ordonanțe de urgență prin care introduce semnătura electronică în relațiile de muncă și elimină fișa postului și regulamentul intern pentru întreprinderile cu până la 9 angajați.

Cele două acte normative adoptate arată încă odată disprețul Guvernului Cîțu pentru lucrătorii din România.

Sfidând prevederile Constituției, dialogul social, dar și legislația Europeană, Guvernul Cîțu mai dă o lovitură angajaților români și face jocurile unor grupuri de interese.  

Cele două acte normative nu răspund niciunei probleme reale dintre cele cu care se confruntă piața muncii din România (și în realitate nu ducem absolut deloc lipsă de probleme care ar avea nevoie de rezolvare, numai dacă menționăm situația șomajului și a ajutorului de șomaj, munca la negru și la gri, blocajul negocierii colective, numărul extraordinar de mare de accidente de muncă și imbolnăviri din cauza condițiilor de muncă etc).

Ce soluții aduce însă semnătura electronică în relațiile de muncă, având în vedere că există deja în legislație, în afară de costuri și riscuri suplimentare la care sunt supuși angajații?

Eliminarea fișei postului și regulamentul intern nu aduce niciun beneficiu real nici măcar angajatorilor, în schimb privează relația de muncă de o organizare predictibilă și transparentă și face inaplicabile prevederi legale privind sănătatea și securitatea în muncă sau privind discriminarea și egalitatea de șanse și tratament.

Aceste reglementări au fost adoptate cu ignorarea tuturor principiilor dialogului social.

Argumentele partenerilor sociali, organizații sindicale și patronale, nu au fost luate în seamă. Este relevant faptul că nici nu se încheiase sesiunea de consultare la nivelul Ministerului Muncii și proiectele erau deja trimise la următoarea instituție avizatoare, fără a lua în seamă niciuna dintre opiniile exprimate. La fel, opinia Consiliului Economic și Social care a dat aviz negativ cu majoritate covârșitoare de voturi (inclusiv prin voturile organizațiilor care reprezintă angajatorii) a fost ignorată de guvern.

Pentru niciuna dintre măsurile adoptate nu se justifică urgența.

Constituția prevede posibilitatea guvernului de a legifera (în locul Parlamentului) prin ordonanțe doar pentru situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.

Introducerea semnăturii electronice în relațiile de muncă nu constituie o situaţie extraordinară. Din contră, introducerea semnăturii electronice în domeniul relaţiilor de muncă trebuie să fie amânată până când instituţiile statului vor fi pregătite cu personalul şi logistica necesare utilizării în format electronic a contractelor individuale de muncă şi a altor documente ce privesc raporturile de muncă. Trebuie ținut cont că un document semnat electronic, odată printat, își pierde valoarea de înscris original.

În aceste condiţii, toate instituţiile publice (instanţe de judecată, inspectorate de muncă, etc).trebuie să fie pregătite din punct de vedere al logisticii şi al personalului să utilizeze aceste înscrisuri exclusiv în format electronic.

Având în vedere nivelul general scăzut de competențe digitale în rândul populației adulte, insistența cu care se întroduce această prevedere pare mai curând un experiment pe seama lucrătorilor, din care câștigă câteva firme care oferă servicii în domeniu. Am arătat și aici care sunt problemele ridicate de întroducerea forțată a semnăturii digitale în relațiile de muncă.

Ordonanţa de urgenţă de modificare a Codului muncii care reglementează excluderea angajatorilor microîntreprinderi de la obligaţia de a întocmi fişa postului şi regulamentul intern stabilește posibilitatea acestora de a comunica verbal atribuţiile salariaţilor.

Comunicarea verbală a atribuțiilor unui salariat este în directă contradicție cu Directiva (UE) 2019/1152privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană, care trebuie transpusă de România până la data de 01 august 2022.

În textul directivei se precizează că “lucrătorii au dreptul de a fi informați în scris la încadrarea în muncă în legătură cu drepturile și obligațiile lor care decurg din raportul de muncă, inclusiv în legătură cu orice perioadă de probă;” Categoriile de angajatori care pot fi excluși de la aplicarea directivei sunt expres prevăzuți în textul directivei, iar microîntreprinderile nu se află printre aceștia.

În plus, prin reglementările pe care angajatorii trebuie să se le introducă în regulamentul intern se asigură respectarea drepturilor salariaţilor în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă, egalitatea de şanse şi tratament, nediscriminarea, demnitatea în muncă, etc. Peste un milion de salariați români sunt angajați ai microîntreprinderilor.

De aceste drepturi beneficiază însă toţi salariaţii indiferent că angajatorul este microîntreprindere sau nu.

Guvernul adoptă aceste reglementări nu doar în Săptămâna Patimilor, dar fix de Ziua Internațională a Sănătății și Securității în Muncă, zi recunoscută oficial în România!

Ce dovadă mai elocventă de cinism și dezinteres față de lucrătorii din această țară, care sunt cei mai expuși accidentelor de muncă din întreaga Europă, așa cum arată și datele Eurostat.

Având în vedere aceste aspecte, CNS Cartel ALFA a transmis instituției Avocatului Poporului solicitarea de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la încălcarea drepturilor persoanelor fizice în legătură cu munca prin ordonanţele de urgenţă adoptate de Guvern în şedinţa din data de 28 aprilie 2021.

Confederația Națională Siindicală Cartel ALFA respinge în totalitate aceste modificări și cere, de asemenea, Parlamentului să ia în dezbatere de urgență aceste ordonanțe în vederea respingerii lor.

Bogdan Iuliu HOSSU

Presedinte CNS „Cartel ALFA”