CNS Cartel ALFA continuă acțiunile de protest: Caravana Dreptății Sociale pornește spre Bruxelles!
Lipsa măsurilor sociale și politica salariilor mici țin românii în sărăcie și mențin România o poartă deschisă pentru dumpingul social în Europa
Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA, organizație sindicală română reprezentativă la nivel național, reunind 38 de federații de sector, atât din domeniul public, cât și din cel privat, membră a Confederației Europene a Sindicatelor, organizează un eveniment european - Caravana dreptății sociale - pentru a denunța politica socială distructivă a Guvernului României.
Caravana se reunește astăzi 1 iulie 2021 la Arad, de unde pornește spre instituțiile europene – Comisia Europeană și Parlamentul European – unde vor avea loc întâlniri cu oficiali europeni și reprezentanți ai României la nivelul uniunii. Pe traseu, Caravana se oprește la Ambasadele României la Budapesta, Viena, München și Luxemburg, unde vor avea loc demonstrații, după următorul calendar:
- Vineri, 2 iulie 2021, între orele 10.00 și 11.00, Ambasada României din Budapesta;
- Vineri, 2 iulie 2021, între orele 15.00 și 16.00, Ambasada României din Viena;
- Sâmbătă, 3 iulie, orele 13.00 – 14.00, Consulatul României din Munchen
- Duminică, 4 iulie, 12.00 – 13.00, Ambasada României din Luxembourg;
În toate aceste țări, acțiunea Cartel ALFA este sprijinită de colegi din organizațiile sindicale partenere.
De ce protestăm?
Prin intermediul Caravanei Dreptății Sociale dorim să atragem atenția asupra necesității și urgenței adoptării unor politici sociale orientate către cetățeni, prin aplicarea principiilor Pilonului European al Drepturilor Sociale, susținute și de declarația comună a participanților la Summitul de la Porto din acest an.
Măsurile reînnoite de austeritate adoptate de Guvernul României, blocarea dialogului social, politica fiscală dezechilibrată între capital și lucrători și politica salariilor mici plasează întregul cost al crizei sanitare și economice asupra lucrătorilor și a celor mai vulnerabile categorii ale populației.
Acțiunile și politicile Guvernului României sunt împotriva angajamentelor pe care România le-a luat la nivel european pentru o redresare centrată pe bunăstarea oamenilor, justiția socială și respectarea drepturilor individuale și colective.
În ultimul deceniu, România a cunoscut o dezvoltare economică susținută, atingând în 2020 un PIB pe cap de locuitor de 72% din media UE. Cu toate acestea, creșterea economiei nu a fost transferată către imbunătățirea calității vieții, deoarece principalele mecanisme de redistribuire sunt blocate:
1. Salariul minim este menținut la un nivel foarte scăzut, valoarea sa netă (281 EUR) acoperind doar jumătate din valoarea coșului minim de consum (572 EUR). Creșterile salariului minim din ultimii ani au rămas în urma creșterilor generale ale salariului minim în UE, ceea ce determină o pierdere a convergenței și un stimulent suplimentar pentru migrație.
2. Negocierea colectivă. Legislația adoptată în timpul crizei financiare, în 2011, la presiunea Troicii (FMI-Banca Mondială-CE), a creat condiții ostile pentru lucrătorii români. Dereglementarea și „flexibilizarea” pieței muncii slăbesc dialogul social și sistemele de negocieri colective făcând mai dificilă aderarea lucrătorilor la sindicate și apărarea drepturilor lor în mod colectiv.
Condiționalitățile puternice din legislația adoptată în 2011 au eliminat de facto negocierile colective la nivel sectorial și național, în timp ce la nivel de companie negocierile colective și reprezentarea lucrătorilor au devenit extrem de dificile. Comitetul pentru aplicarea standardelor a OIM a inclus România în raportul său din 2021printre cazurile individuale de țară pentru încălcarea Convenției 98 privind dreptul de organizare și negociere colectivă, solicitând Guvernului să accepte misiunea tehnică a OIM în vederea alinierii legislației cu prevederile Convențiilor OIM ratificate. Reamintim aici și faptul că solicitarea de modificare a Legii dialogului social este parte e Recomandărilor specifice de țară din ultimii patru ani.
Distrugerea sistemului de negocieri colective a determinat un puternic dezechilibru al sistemului de salarizare, cu concentrarea salariilor în partea de jos, unde o treime din lucrătorii români sunt plătiți la nivelul salariului minim, nivel care nu oferă o viață de demnitate.
În ciuda faptului că nivelul productivității muncii este de 65% din media UE, salariile lucrătorilor români sunt doar 28% din media UE. Muncitorii români pur și simplu nu primesc o parte echitabilă din valoarea pe care o creează! În ciuda muncii susținute și a succesului economic, partea care revine muncii în PIB este de doar 38% în România (comparativ cu 47,8% în UE).
Atâta timp cât acest dezechilibru major în defavoarea lucrătorilor va fi menținut, migrația cetățenilor activi câtre alte state membre ale UE rămâne singura opțiune, cu toate consecințele care derivă de aici.
În acest context, popunerea de Directivă privind salariul minim adecvat reprezintă o măsură benefică care ar conduce către restabilirea unui echilibru pe piața muncii din România. Hotărârea nr. 19 din 8 martie 2021 adoptată de Senatul României este de susținere a acestui proiect de directivă.
Credem că adoptarea Directivei privind salariul minim adecvat într-o formă favorabilă lucrătorilor reprezintă un prim și important pas în sensul aplicării angajamentelor României și a unei politici orientate către cetățean și a principiilor unei economii sociale de piață, la care România a aderat în virtutea apartenenței la Uniunea Europeană.
Această cursă către cele mai de jos standarde și competitivitatea pe baza salariilor mici trebuie să se oprească! Avem nevoie de o economie care să funcționeze pentru toți!
De asemenea, cerem guvernului român să nu mai submineze directiva propusă privind salariul minim, să oprească politicile care îi împing pe români în exploatare și să aplice angajamentele pe care le ia la nivel european și internațional.
Această cursă spre cele mai de jos standarde trebuie să înceteze! Avem nevoie de o economie care să funcționeze pentru toți!