De la muncă trebuie să ne întoarcem acasă. Cazul angajatei Selgros din Galați ridică întrebări grave despre presiunea exercitată asupra lucrătorilor din comert.

București, 2 octombrie 2026

De la muncă trebuie să ne întoarcem acasă. Cazul angajatei Selgros din Galați ridică întrebări grave despre presiunea exercitată asupra lucrătorilor din comert.

CNS Cartel ALFA atrage atenția asupra cazului angajatei Selgros din Galați, în vârstă de 58 de ani, care a decedat după ce i s-a făcut rău la locul de muncă, în urma unui conflict cu superiorii. Din informațiile apărute public și din discuțiile purtate cu reprezentanți sindicali rezultă o serie de aspecte care trebuie privite nu doar prin prisma tragediei individuale, ci și a modului în care este organizată munca în comerț. Nu este normal ca presiunea exercitată asupra lucrătorilor, volumul de muncă, schimbarea repetată a sarcinilor sau relația de autoritate dintre șef și angajat să ajungă să fie tratate ca lucruri firești la locul de muncă.

Un prim aspect care trebuie analizat este situația lucrătorilor angajați pe un anumit post, dar cărora li se solicită în mod repetat să îndeplinească atribuții aferente altor posturi. În comerț, astfel de situații sunt frecvent întâlnite și sunt adesea justificate prin nevoia de „flexibilitate” sau prin faptul că „toată lumea trebuie să ajute”. Flexibilitatea nu poate însă însemna transferarea permanentă a unor responsabilități fără o evaluare corespunzătoare a riscurilor, fără pregătirea necesară și fără să se țină cont de capacitatea și starea de sănătate a lucrătorului. Legea securității și sănătății în muncă stabilește obligații clare pentru angajatori în această privința, sănătatea și securitatea lucrătorilor trebuie protejate în toate aspectele legate de muncă, iar sarcinile trebuie încredințate ținând cont de capacitățile lucrătorului.

La fel de important este modul în care sunt tratați lucrătorii atunci când spun că nu mai pot, când invocă probleme de sănătate sau când refuză sarcini pe care consideră că nu le pot îndeplini în condiții sigure. Un raport de muncă presupune o evidentă diferență de putere între angajator și angajat. Angajatorul stabilește organizarea muncii, distribuie sarcinile și evaluează activitatea, în timp ce lucrătorul depinde de acel loc de muncă pentru veniturile sale. Tocmai de aceea există reguli care limitează exercitarea abuzivă a acestei puteri. Hărțuirea morală la locul de muncă este reglementată de legislația nationala, iar angajatorii au obligația de a preveni și combate asemenea comportamente. Presiunea, umilirea, intimidarea sau comportamentele abuzive nu devin acceptabile doar pentru că se întâmplă într-un raport de subordonare.

Cazul de la Galați trebuie privit și prin prisma riscurilor psihosociale cu care se confruntă lucrătorii din comerț. Presiunea timpului, volumul mare de muncă, perioadele aglomerate, interacțiunile dificile cu clienții, întreruperile constante, lipsa de claritate privind atribuțiile și conflictul de rol sunt factori de stres profesional documentați. Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă include printre riscurile psihosociale tocmai volumul excesiv de muncă, cerințele contradictorii, lipsa clarității rolului, sprijinul managerial insuficient și conflictele interpersonale. Aceste riscuri nu pot fi tratate ca simple probleme de rezistență individuală a angajatului. Ele țin de modul în care este organizată și condusă munca.

Solicităm autorităților să verifice cu maximă seriozitate informațiile potrivit cărora apelarea serviciului de urgență 112 ar fi fost întârziată, precum și împrejurările în care s-a intervenit după ce starea acesteia s-a agravat. Într-o asemenea situație, prioritatea trebuie să fie una singurăn, anume viața și sănătatea omului. La fel de important este să fie verificate informațiile potrivit cărora asupra unor colegi care au dat declarații ar fi fost exercitate presiuni sau că s-ar fi încercat minimalizarea celor întâmplate. Nicio presiune nu trebuie exercitată asupra lucrătorilor care pot contribui la aflarea adevărului și nimeni nu trebuie să se teamă că va suporta consecințe pentru că spune ceea ce a văzut sau a auzit. În cadrul cercetărilor trebuie analizate toate probele disponibile (imaginile camerelor de supraveghere, documentele privind organizarea muncii și atribuțiile angajatei, documentele de securitate și sănătate în muncă, precum și declarațiile colegilor) astfel încât cronologia evenimentelor și modul în care s-a intervenit să poată fi stabilite obiectiv.

Situații de acest fel nu trebuie privite ca incidente izolate care apar pur și simplu. Organizațiile sindicale semnalează de mult timp presiunea foarte mare exercitată asupra lucrătorilor din comerț, lipsa de personal, volumul ridicat de muncă, extinderea atribuțiilor, presiunea constantă pentru productivitate și comportamentele abuzive ale unor superiori. Când toate acestea se suprapun peste probleme medicale cunoscute, peste lipsa de reacție la o urgență sau peste teama angajaților de a vorbi, avem o problemă care depășește relația dintre un lucrător și șeful său. Nu putem vorbi despre muncă decentă și respect pentru lucrători dacă omul este tratat ca o resursă care trebuie să reziste oricât și să execute orice, indiferent de consecințe.

CNS Cartel ALFA consideră că munca decentă înseamnă, înainte de toate, ca omul să poată merge la serviciu și să se întoarcă acasă în siguranță, cu sănătatea și demnitatea protejate. În acest caz, anchetele Poliției și Inspectoratului Teritorial de Muncă trebuie să își urmeze cursul și să stabilească toate împrejurările în care s-au produs evenimentele, inclusiv modul de organizare a muncii, sarcinile efectiv îndeplinite, respectarea obligațiilor de securitate și sănătate în muncă, reacția la urgența medicală și eventualele presiuni asupra colegilor.