România - cea mai mare creștere a inegalității privind accesul la vacanță din UE

Majoritatea familiilor cu venituri mici nu își pot permite nici măcar o săptămână de vacanță

Cu toate că accesul la concedii a crescut în ultimul deceniu, majoritatea familiilor cu venituri mici nu au posibiliatea să plece într-o vacanță. Lucrătorii ale căror salarii nu depășesc pragul de sărăcie se numără printre cele peste 3 milioane de români care nu își permit o vacanță de o săptămână în afara locuinței.
 
În general, 28% dintre cetățenii UE nu își pot permite o vacanță timp de o săptămână departe de casă - dar acest procent crește la 59,5% pentru persoanele al căror venit este sub pragul de risc de sărăcie (60% din venitul median).
 
Situația este foarte gravă în România unde 86,8% dintre persoanele aflate în risc de sărăcie nu și-au putut permite o vacanță de o săptămână, fiind a doua țară după Grecia (88,9%), și urmată de Croația (84,7%), Cipru (79,2%) și Slovacia (76,1%).
 
Majoritatea cetățenilor ale căror venituri sunt sub 60% din venitul median sunt șomeri sau pensionari, dar acest grup include și milioane de lucrători cu salarii mici, în special cei care câștigă salariul minim legal. Salariile minime care nu acoperă costurile unui trai decent îi împing pe lucrători în pericol de sărăcie în cel puțin 16 state membre ale UE. Potrivit Comisiei Europene, 22 de milioane de lucrători câștigă mai puțin de 60% din venitul median.
 
O analiză a datelor Eurostat de către Confederația Europeană a Sindicatelor  (ETUC) a constatat că inegalitatea accesului la vacanță a crescut în 16 state membre în ultimul deceniu între cei cu venituri sub 60% din valoarea salariului median și cei cu venituri peste acel prag.
 
De exemplu, în România, 86,8% dintre persoanele aflate în risc de sărăcie nu și-au putut permite o vacanță, comparativ cu 46,7% dintre cei cu venituri peste 60% din mediană. Această diferență de 40,1 puncte procentuale (pp) a crescut cu 17,1 pp din 2010 până în prezent.
 
Discrepanțe mari privind accesul la vancanțe intre cele două grupuri se găsesc și în Croația (43,2 pp), Grecia (43pp), Bulgaria (42,4pp), Cehia (41,1pp),
 
În România se înregistrează însă cea mai mare creștere a acestei discrepanțe  în ultimul deceniu, cu + 17pp. Creșterea inegalității accesului la vacanță este un alt indicator care arată cum beneficiile creșterii economice din ultimul deceniu nu au fost distribuite în mod echitabil pentru cetățenii României.
 
Detalii despre evoluția în toate țările UE se regăsesc în Tabelul 2.
 
Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) din care face parte și CNS Cartel ALFA, evidențiază inegalitatea accesului la vacanță ca parte a eforturilor sale de a consolida proiectul de directivă a UE privind salariile minime adecvate și negocierile colective. Acest proiect va fi analizat de Parlamentul European după vară.
 
ETUC colaborează cu deputații europeni pentru a introduce un „prag de decență” în legislație care să asigure că salariile minime legale nu ar putea fi niciodată plătite la mai puțin de 60% din salariul median și la mai puțin de 50% din salariul mediu al oricărui stat membru. Această măsură ar oferi o creștere salarială pentru peste 24 de milioane de oameni.
 
Secretarul General Adjunct ETUC, Esther Lynch, a spus:
O vacanță nu ar trebui să fie un lux, la care au acces doar cei puțini. În timp ce mulți lucrători sunt plecați să se relaxeze cu prietenii și familia, milioane nu se pot bucura de aceeași experiență din cauza salariilor mici.
 
Directiva UE privind salariile minime adecvate trebuie consolidată pentru a ne asigura că salariile nu sunt niciodată atât de mici încât să lase lucrătorii în sărăcie, iar negocierile colective devin o parte obișnuită a ocupării forței de muncă pentru a asigura salarii cu adevărat corecte pentru toți.”
 
Aceste informații sunt extrase din Sondajul EU-SILC realizat de Eurostat „Incapacitatea de a-și permite plata pentru o săptămână de vacanță anuală departe de casă”.
Directiva europeană privind timpul de lucru spune că lucrătorii trebuie să aibă cel puțin patru săptămâni de concediu anual plătit. Cu toate acestea, unora dintre lucrători li se refuză și acest drept.
 
Tabel nr. 1: Persoane aflate în risc de sărăcie (venituri mai mici de 60% de venitul median) care nu-și pot permite o vacanță.
 

Statele membre Procent Număr
Belgium 56.7 720,090
Bulgaria 71.6 972,328
Republica Cehă 56.6 486,194
Danemarca 31.7 187,981
Germania 41.1 4,373,862
Estonia 42.9 102,102
Irlanda 59.7 292,530
Grecia 88.9 1,378,839
Spania 62.8 4,774,684
Franța 57.2 3,664,232
Croația 84.7 524,293
Italia 71.2 7,095,792
Cipru 79.2. 81,576
Letonia 50.7 197,223
Lituania 64.8 305,856
Luxembourg 30.8 24,332
Ungaria 72.8 754,936
Malta 54.9 36,782
Olanda 41.1 775,146
Austria 34.6 331,122
Polonia 63.4 3,115,476
Portugalia 72.6 1,094,082
România 86.8 3,077,928
Slovenia 48 104,160
Slovacia 76.1 360,713
Finlanda 30 167,000
Suedia 32.3 422,806
EU27 59.5 35,462,188

 

Sursa: Analiza ETUC a datelor Eurostat

 
 
 
Tabel nr. 2: Inegalitatea accesului la vacanță în Uniunea Europeană
Grupa 1: Persoanele ale căror venituri sunt sub 60% din valoarea veniturilor mediane (aflate în risc de sărăcie)
Grupa 2: Persoanele ale căror venituri sunt peste 60% din valoarea veniturilor mediane
 

State membre Diferența dintre Grupa 1 și Grupa 2 în 2010 (măsurată în puncte procentuale) Diferența dintre Grupa 1 și Grupa 2 în 2019 (măsurată în puncte procentuale) Schimbarea între diferențele din 2019 și 2010 (măsurată în puncte procentuale)
Belgia 43.8 41 -2.8
Bulgaria 43.1 42.4 -0.7
Republica Cehă 40.9 41.1 0.2
Danemarca 14.7 22 7.3
Germania 45.8 33.2 -12.6
Estonia 36.2 25.1 -11.1
Irlanda 38.4 33.7 -4.7
Grecia 46.5 43 -3.5
Spania 35.3 37 1.7
Franța 38.8 40.4 1.6
Croația 29.4 43.2 13.8
Italia 38 36.7 -1.3
Cipru 32.4 39.9 7.5
Letonia 26.8 29.8 3
Lituania 24.2 32.5 8.3
Luxembourg 34.4 25.1 -9.3
Ungaria 30.8 38.7 7.9
Malta 28.6 29 0.4
Olanda 25.4 32.1 6.7
Austria 29.1 25.4 -3.7
Polonia 34.5 35.5 1
Portugalia 32.2 39.4 7.2
România 23.0 40.1 17.1
Slovenia 39.1 33.7 -5.4
Slovacia 30.1 44.1 14
Finlanda 24.3 19.8 -4.5
Suedia 25.2 26.9 1.7
EU27 38.8 37.7 -1.


 Sursă: Analiza ETUC a datelor Eurostat