Directiva europeană privind salariile minime adecvate rezistă

Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA ia notă de clarificarea adusă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană și constata că esența acestui instrument rămâne solidă: lupta pentru salarii decente în Europa se bazează în continuare pe un temei juridic ferm. 

Decizia Curții confirmă:

1. validitatea generală a Directivei;
2. toate dispozițiile privind promovarea negocierii colective, inclusiv obligația statelor membre cu acoperire sub 80% să elaboreze planuri de acțiune pentru creșterea acoperirii negocierii colective;
3. menținerea cadrului privind adecvarea salariului minim și utilizarea reperelor procentuale („pragul de decență”) pentru evaluarea salariilor minime.

Ce a fost anulat – și ce NU înseamnă asta

Curtea a anulat două elemente punctuale (art. 5 alin. (2) și parte din art. 5 alin. (3)), pe motiv de competență a UE în materie de „pay”, fără a slăbi obligația politică și juridică de a asigura salarii minime decente:

1. Articolul 5 alineatul (2) – lista detaliată și obligatorie de criterii pentru adecvare

Acest alineat făcea obligatorie pentru statele membre cu salariu minim legal includerea, între criteriile naționale, a unor elemente precum:

• „puterea de cumpărare (…) ținând seama de costul vieții”,
• „nivelul general al salariilor și distribuția acestora”,
• „rata de creștere a salariilor”,
• „nivelul și evoluția productivității pe termen lung”.

Important pentru România:

eliminarea acestui alineat din Directivă NU obligă Guvernul să elimine criteriile de adecvare din legislația națională.

Dimpotrivă:

• România poate și trebuie să păstreze si/sau să întărească criterii obiective (costul vieții, productivitate, distribuția salariilor) în legislația internă.
• Multe dintre aceste criterii sunt oricum prevăzute de Convenția OIM nr. 131, la care statele care au ratificat sunt obligate sa respecte. 

2. Articolul 5 alineatul (3) privind indexarea automată

Directiva permite statelor membre să folosească mecanisme de indexare automată.

Fragmentul anulat era acela care spunea, în esență, că: „aplicarea mecanismului nu poate conduce la reducerea salariului minim legal.”

Clarificare esențială: faptul că această protecție nu mai este înscrisă în Directivă NU înseamnă că statele sunt obligate să accepte scăderea salariilor minime sau să modifice regimuri naționale mai favorabile.

Ele păstrează libertatea de a menține interdicții mai stricte împotriva reducerii salariului minim, dacă doresc.

Ce rămâne în vigoare și este decisiv pentru mișcarea sindicală

Curtea a confirmat explicit următoarele dispoziții cheie ale Directivei: 

1. 5(1): Statele membre cu salariu minim legal trebuie să stabilească „criterii clare” pentru stabilirea și actualizarea acestuia, astfel încât să contribuie la „adecvarea salariilor minime” și la un „nivel de trai decent”.
2. 5(4): Rămân valabile ca repere centrale valorile de aprox. 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut ca praguri orientative de decență pentru evaluarea adecvării.
3. 4: Obligația de a promova negocierea colectivă, inclusiv elaborarea de planuri de acțiune acolo unde acoperirea este sub 80%.
4. 16 (clauza de neregres): Implementarea Directivei nu poate fi folosită drept motiv pentru reducerea nivelului de protecție, în special pentru „scăderea sau abolirea” salariilor minime.

Aceste articole mențin intact mesajul:

Europa trebuie să meargă către salarii minime care scot oamenii din sărăcie, nu către competiție prin salarii de mizerie.

Mesajul Cartel ALFA pentru Guvernul României

Cartel ALFA subliniază clar hotărârea CJUE nu obligă România să slăbească legislația privind salariul minim.

Eliminarea unor pasaje din Directivă privește strict delimitarea competențelor dintre UE și statele membre, nu interzice criterii mai ambițioase la nivel național.

Este de subliniat că orice tentativă de a folosi decizia CJUE ca pretext pentru:

(1) renunțarea la reperele privind „pragul de decență”,

(2) diluarea criteriilor obiective de adecvare, sau

(3) flexibilizarea în sens regresiv a mecanismelor de stabilire a salariului minim

ar reprezenta o opțiune politică împotriva lucrătorilor, si NU o obligație juridică europeană.

Cartel ALFA cere Guvernului României să trateze această hotărâre nu ca pe o invitație la relaxarea standardelor, ci ca pe o confirmare că are deplină legitimitate să mențină, să întărească si sa aplice mecanismele naționale care garantează salarii minime decente și extind negocierea colectivă.

Biroul National al Confederatiei Nationale „Cartel ALFA”