Guvernul Cîțu continuă opera de transformare a României în țara noului sclavagism, demarată de regimul Boc-Băsescu!

Propunerile de modificare a legislației muncii - un nou atac la securitatea lucrătorilor din România!

CNS Cartel ALFA respinge în totalitate aceste propuneri și solicită revenirea la un dialog social normal

Guvernul a aprobat săptămâna trecută în primă lectură trei ordonanțe de urgență, modificările vizând eliminarea fișei postului și a regulamentului intern pentru firmele cu 1-9 angajați, introducerea semnăturii electronice pentru contractele de muncă, transferul asupra angajaților în telemuncă a obligației asigurării confidențialității, eliminarea răspunderii pentru accidentului de traseu. Aceaste propuneri au fost aprobate în guvern fără o discuție prealabilă cu partenerii sociali și fără existența unei dezbateri publice.

Angajații din firmele mici, peste un milion de salariați din România, nu au dreptul la asociere sindicală, acest drept fiindu-le blocat prin Legea Dialogului Social (L62/2011), adoptată prin asumare în timpul Guvernării Boc-Băsescu și nemodificată până în prezent. Prevederile restrictive ale acestei legi au desființat de facto negocierea colectivă la nivel de sector și național, astfel încât, din 2011, angajații din firmele mici nu pot beneficia de protecția unui contract colectiv de muncă. În absența contractui colectiv de muncă, fișa postului și regulamentul intern rămân principalele izvoare specifice de dreptul muncii. În plus, acestea sunt instrumente esențiale ale unui business, care oferă claritate și structură în relațiile de muncă, contribuind la performanța managerială.

Orice modificare legislativă pentru “flexibilizarea” relațiilor de muncă, lasă poarta larg deschisă abuzurilor și apropie angajații de statutul de lucrători informali.

Constatăm că actualul guvern consideră debirocratizarea un lucru bun atunci când implică sacrificarea securității angajaților. Dacă însă interesul de partid o cere, nicio birocrație nu este prea stufoasă. Impunerea modificării contractelor individuale de muncă pentru realizarea obligației de informare asupra fondurilor de pensii private este o acțiune care împovărează mai mult angajatorii decât elaborarea regulamentului intern sau fișa postului (care se realizează o dată pentru toți angajații care ocupă succesiv posturile respective).

În toată Europa, preocuparea din ultimii ani este fix în sens contrar: aceea de a extinde protecția socială și prevederile legislației muncii pentru cât mai mulți lucrători aflați în noi tipuri de relații de muncă, precum lucrătorii pe cont propriu sau angajații platformelor. Instanțele judecătorești din Marea Britanie, Spania și alte state membre au acordat statutul de angajați lucrătorilor de pe platformele de ridesharing (Deliveroo, Uber), astfel încât aceșția să fie protejați de reglementările specifice unei relații de muncă.

Ce face în acest timp Guvernul României? Lucrează intens și pe ascuns la destructurarea și dereglementarea relațiilor de muncă, la erodarea și mai mult a protecției și securității angajaților.

Aceste modificări sunt aparent nesemnificative, mulți fiind tentați să le considere chiar rezonabile, după principiul “oricum nu se respectau, ce să ne mai încurcăm cu fișa postului, să fie scoasă”. Este o judecată cel puțin pripită! Aceste modificări, oricât de marginale, sunt extrem de importante, pentru că se circumscriu unei tendințe. Este precum demolarea unui structuri scoțând câte o cărămidă în fiecare zi. Acțiunea nu este atât de vizibilă, însă la final ne aflăm în fața unei ruini care cu greu mai poate fi refăcută. Să ne amintim de pildă modificarea recentă în raportul de telemuncă, conform căreia părțile se pot înțelege ca angajatul să-și utilizeze aparatura proprie în efectuarea sarcinilor de serviciu. Din excepție, încet încet, se transformă în regulă, iar la final angajatorul va pune direct condiția de angajare: ai aparatura necesară, primești jobul, dacă nu, are prioritate candidatul care o deține. Vedem practica platformelor în care lucrătorii trebuie să vină cu mijloacele proprii (mașină, bicicletă, etc.), iar dacă nu, angajatorul le poate pune la dispoziție, în schimbul unei taxe de închiriere.
 
De ce modficarea Codului Muncii – lege organică –  este realizată prin ordonanță de urgență? Ce este atât de urgent, în plină criză sanitară, economică și socială, în eliminarea regulamentului intern pentru microîntreprinderi? Asta este problema cu care se confruntă acum aceste entități?
 

Semnătura electronică este reglementată în legislația românească

Semnătura electronică este deja reglementată în legislația românească de 20 DE ANI! Legea nr. 455/2001, la articolul 5 prevede clar că înscrisul cu semnătură electronică “este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată”. În practică, semnătura electronică este deja utilizată în România de mulți ani, inclusiv pentru contracte individuale de muncă. Dacă unele instituții nu acceptă acte semnate electronic, atunci această problemă specifică trebuie rezolvată punctual, și nu prin introducerea unei supra-reglementări care de fapt aduce mai multă confuzie. Astfel, ne întrebăm:

• Cine va suporta costurile certificării semnăturii electronice, costuri care nu sunt de neglijat (30-40 euro emiterea și 15-20 euro cost anual)? Dacă aceste sume sunt plătite de angajator, este clar cui aparține juridic semnătura electronică (atât dispozitivul fizic, cât și dreptul de utilizare) angajatului sau angajatorului? O semnătură a unui angajat cumpărată de angajator va putea fi folosită în alt context decât relația cu acel angajator? Cum se asigură confidențialitatea semnării de către angajat a unor documente din afara relației de muncă, dacă semnătura ar aparține angajatorului?

• Este clară modalitatea de utilizare a semnăturii electronice? Poate fi utilizată de pe orice dispozitiv, sau numai de pe calculator cu programe cu licență? Împlică, din acest punct de vedere, costuri suplimentare?  

• De ce reglementarea privind semnătura electronică nu se rezumă la raporturile de telemuncă (deși ar fi vorba tot de o supra-reglementare), ci modificarea vizează toate raporturile de muncă, prin modificarea Codului Muncii?

Având în vedere aceste aspecte, nu înțelegem de ce este nevoie de o reglementare care deja există, de ce aceasta se realizează prin ordonanțe de urgență și fără analiza consecințelor acestor decizii?

Așteaptă cumva firme de casă ale partidelor de guvernare clienți pentru servicii legate de semnătura digitală? Este o piață de peste 100 milioane de euro pe an.

Se încearcă poate digitalizarea forțată a cetățenilor pentru introducerea ulterioară a votului electronic? Ce anume se urmărește mai exact prin aceste inițiative de reglementare care aparent nu au niciun sens?

Susținem procesul de digitalizare! Credem însă că eforturile de digitalizare trebuie îndreptate spre instituțiile publice în primul rând, nu spre impunerea unor costuri și proceduri pentru cetățeni. În prezent, inspectorii de muncă vin în control cu tablete, pe care pot verifica instant datele din Revisal, unde sunt trecute contractele de muncă și actele adiționale ale angajaților, nu este nevoie să fie semnate digital pentru asta.

Aceste modificări ale legislației muncii apar și sunt adoptate de pe o zi pe alta, fără să fi fost propuse sau discutate în comisiile de dialog social de la nivelul Ministerului Muncii. Dacă sunt probleme reale cu care se confruntă angajatorii pe piața muncii, atunci acestea trebuie discutate transparent, cu toți partenerii sociali și găsite soluții comune. Dacă sunt concluziile unor studii elaborate de aparatul de specialitate al ministerului, atunci ministerul să le facă publice, să le discutăm! Dacă nu, atunci de ce apar din neant astfel de proiecte de acte normative?

În acest sens, Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA solicită doamnei ministru Raluca Turcan să precizeze public care este sursa propunerilor.
 
CNS Cartel ALFA consideră propunerile de modificare a legislației muncii un nou atac la securitatea lucrătorilor din România, le respinge în totalitate și solicită în continuare revenirea la un dialog social normal în beneficiul întregii societății! Respingem aceasta politică neoliberală, neadecvată realității și perspectivelor democratice și  europene!


_______
Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA” a luat ființă în 1990 pentru a oferi lucrătorilor români o reprezentare reală și democratică. Confederația este reprezentativă la nivel național, reunește 38 de federații sindicale la nivel de sector și coordonează activitatea a 42 de filiale teritoriale, interprofesionale.
www.cartel-alfa.ro / comunicare@cartel-alfa.ro / fb.com/cnscartelalfa