Măsurile de răspuns la criză trebuie să prioritizeze consolidarea sistemului de sănătate publică, sprijinirea oamenilor care și-au pierdut venitul și protejarea locurilor de muncă

Criza provocată de pandemie este pe cale să se transforme rapid într-o criză economică și socială majoră, cu potențial de a degenera într-o bombă socială care poate exploda în orice moment. Este nevoie de măsuri urgente pentru a ajuta oamenii care nu mai au cu ce să-și asigure traiul zilnic și pentru a-i proteja pe cei care lucrează în continuare. Toate resursele trebuie mobilizate pentru a proteja viețile și mijloacele de trai ale cetățenilor. Stimulentele de sprijin trebuie concepute pentru a da prioritate economiei reale, cu respectarea drepturilor lucrătorilor și dialogului social.

Principiile de acțiune enunțate la nivel european și pe care își bazează acțiunile statele membre sunt: ajutor celor nevoiași pentru ca nimeni să nu moară de foame, stimularea consumului prin venituri de sprijin și ajutarea imm-urilor și economia locală cu surse de finanțare în condiții avantajoase și cu rambursare pe termen lung. Salvarea fără oameni a economiei nu se poate! Reintroducerea măsurilor de austeritate va repeta greșelile din anii 2009-2010, politici care sunt recunoscute acum, inclusiv de câtre instituțiile financiare internaționale care le-au impus, ca fiind greșite și păguboase. Cerem guvernului să nu cedeze și de această dată cererilor diverselor camere de comerț mixte, care au interesul să facă lobby pentru ca afacerile pe care le reprezintă să-și păstreze avantajele, în detrimentul oamenilor!

Este într-adevăr momentul pentru solidaritate, însă nu solidaritatea orientată exclusiv pe tăieri de la cei care încă mai dispun de mijloace de trai, așa cum o cer camere de comerț, avocați de corporații și angajatori (LINK). Chiar dacă există, fără îndoială, zone bugetare unde se pot reduce din cheltuieli și cerem să fie reduse (în lista de mai jos), le reamintim reprezentanților mediului de afaceri că nu cheltuielile statului sunt prea umflate, ci penuria fiscală este foarte mare, datorită anilor de taxe foarte mici, evaziune fiscală și incapacitate administrativă de colectare. Statul român colectează numai 27% din PIB, pe când media EU este de 40%, conform datelor Eurostat. 

Reamintim de asemenea, că două treimi dintre angajații sistemului bugetar au salarii nete care sunt sub nivelul coșului de consum lunar pentru un trai decent. Reducerea veniturilor va avea un efect negativ direct în consum, creând un cerc vicios al lipsei de cerere în piață și adâncind depresiunea economică. Cum ar putea de pildă sectorul turism să aibă șanse de revenire, dacă soluția aplicată este să pauperizăm pe toată lumea? Solidaritatea trebuie arătată de sus în jos, de la cei cu venituri și averi mari, către cei care au rămas fără nimic.

Soluția șomajului tehnic pentru salariații plătiți din fonduri publice, dacă este necesară, nu trebuie să se adopte pentru a da satisfacție celor care au resentimente împotriva ideii de stat și a angajaților săi. Există instituții publice (de pildă în sectorul cultural) care și-au oprit activitatea, iar angajații acestora au fost concediați abuziv sau trimiși forțat în concediu. Pentru aceștia ar fi într-adevăr utilă extinderea aplicării măsurii șomajului tehnic și în sectorul public.

Cu alte cuvinte, orice măsură, inclusiv cea a șomajului tehnic, trebuie să fie o soluție care răspunde unei nevoi sociale și nu o măsură punitivă, de austeritate. În această perioadă, la fel ca în toate statele europene, politicile publice trebuie să aibă ca obiectiv prioritar susținerea veniturilor populației și supraviețuirea oamenilor. Rata de sărăcie și deprivare materială în România este la un nivel ridicat, iar după aceste luni, numărul celor care vor ajunge în sărăcie va crește exponențial.

Astfel, propunem:

• Regândirea de urgență a sistemului de impozitare, prin introducerea impozitului progresiv, care să taxeze suplimentar veniturile care depășesc un anumit nivel (spre exemplu salariul mediu pe economie), dar și profiturile, dividentele, proprietățile și averile.
• Taxarea suplimentară a dividentelor și condiționarea sprijinului financiar pentru companii de suspendarea plății dividentelor către acționari, cu direcționarea sumelor către protejarea locurilor de muncă și a veniturilor angajaților. Guvernul trebuie să ia exemplul Franței, care a anunțat că va interzice companiilor care primesc sprijin să plătească dividente, iar Banca Centrală Europeană a afirmat că băncile nu ar trebui să plătească dividente până cel puțin în Octombrie 2020. In cazul în care companiile vor plăti dividente, aceastea trebuie taxate la un nivel mai ridicat, pentru a direcționa fondurile către serviciile publice care au nevoie urgentă de finanțare.
• Instituirea unui mecanism tripartit la nivelul fiecărui județ, pe lângă ITM (sau Prefectură?) de raportare a abuzurilor pe piața muncii. Acest mecanism ar trebui să includă căi de dialog cu angajatorii care se comportă abuziv, cât și un sistem de indexare al celor care au comis abuzuri față de angajați, astfel încât să nu mai beneficieze scheme de ajutor de stat.
• Realizarea unei ordonanțe militare sau protocol tripartit pentru asigurarea sănătății și securității lucrătorilor la locul de muncă pentru unitățile care funcționează, care să fie verificate asupra aplicării corecte de către ITM; Acesta să cuprindă obligativitatea măsurilor de sănătate și securitate, echipamente de protecție, dezinfectanți etc. dar și măsuri de monitorizare a sănătății salariaților, carantinare cu plata concediului medical a celor suspecți de contaminare și trimiterea în șomaj tehnic a lucrătorilor din categoriile vulnerabile, care au condții medicale care riscă să conducă la deces;
• În sistemul sanitar, asigurarea echipamentelor de protecție pentru întregul personal, testarea personalului, oridecâte ori este nevoie, testarea pacienților, asigurarea de locuri de cazare pentru personalul care lucrează în unitățile destinate tratării COVID 19 etc
• Realizarea unui act normativ sau acord tripartit care să impună condiții unitare în toate unitățile din rețeaua de comerț pentru securitatea și sănătatea angajaților cât și a populației; Asigurarea unui program scăzut de 6 ore, cu plata diferenței până la programul normal din fondul asigurărilor sociale;
• Pentru programul de lucru al angajaților care datorită COVID-19 și-au redus activitatea (transport feroviar etc), reducându-se durata săptămânală de lucru, diferența salarială aferentă orelor reduse să fie suportată de la bugetul asigurărilor sociale;
• Aplicarea Legii 196/2016 privind Venitul Minim de Incluziune, o măsură pe care Comisia Europeană o solicită României de câțiva ani și pe care guvernul a tot amânat-o sub diverse pretexte;
• Suspendarea temporară a plății ratelor bancare si/sau utilităților, fără penalități sau dobânzi;
• Interzicerea cresterii prețurilor la produse alimentare, de igiena și medicamente pe următoarele 6 luni; instituțiile abilitate să verifice și să amendeze drastic pe cei care încalcă această prevedere.
• Reducerea la 2% din actuala bază de calcul a îndemnizațiilor de membru in CA de la toate entitățile economice la care statul este acționar unic sau majoritar; Reducerea la 50% a sumelor plătite de stat partidelor politice, Reducerea la 50% a sumelor forfetare în plată acordate parlamentarilor.
• Restrângerea până la 25% a bugetelor actuale de publicitate în entitățile economice cu capital de stat sau majoritar de stat, în instituțiile publice centrale/locale și la administrațiile județene și administrațiile locale.
• Restrângerea până la 5% din suma actuală, a bugetelor de protocol în instituțiile publice centrale/locale, în entitățile economice cu capital de stat sau majoritar de stat și la administrațiile județene și administrațiile locale.
• Rectificarea pozitivă a bugetului alocat sistemului sanitar public (bugetele Ministerului Sănătății și CNAS)

În concluzie, sperăm ca Guvernul României să aplice aceleași măsuri ca celelalte state membre ale Uniunii Europene, care au înțeles că măsurile de austeritate și dereglementare, aplicate în criza financiară din 2008-2009 sunt greșite. Există soluții pentru ieșirea din această criză pănă la sfărșitul anului în curs, chiar dacă ele presupun o îndatorare publică crescută, care va putea fi recuperată în timp, prim măsuri care să protejeze economia reală și veniturile populației.

Biroul Național al CNS Cartel ALFA