Revigorarea industriei românești necesită politici industriale clare

Confederația Europeană a Sindicatelor (CES – ETUC) a arătat că în urma presiunilor exercitate de mișcarea sindicală, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat astăzi că va exista un comisar pentru locuri de muncă de calitate și drepturi sociale.

Postul de „Locuri de Muncă și Drepturi Sociale” urma să fie eliminat în noua Comisie, conform planului inițial publicat în septembrie.

Acest lucru ar fi însemnat că aceasta ar fi fost prima Comisie din anii 1970 fără un rol dedicat ocupării forței de muncă și afacerilor sociale.

Vorbind în fața Parlamentului European, Președinta Comisiei Europene a declarat:

„Vreau să spun că v-am ascultat apelul. Și mă bucur să anunț că drepturile sociale și locurile de muncă de calitate vor face parte din portofoliul Roxanei de Vicepreședinte Executiv”.

Președinta von der Leyen a prezentat și alte angajamente, inclusiv un angajament de a proteja locurile de muncă de calitate din industria auto europeană, promițând să consolideze drepturile sociale și recunoscând importanța locurilor de muncă de calitate și a nivelului de trai pentru competitivitate.

Legislația și investițiile trebuie să urmeze urgent aceste angajamente.

Nevoia locurilor de muncă de calitate este o chestiune critică pentru toate țările membre ale Uniunii Europene.

Crearea de locuri de muncă de calitate reprezintă piatra de temelie în asigurarea unui stat social puternic.

Fără o legislație a muncii puternică, fără o viziune de ansamblu privind dezvoltarea economică pe termen lung, dar și fără menținerea valorilor democratice și pro-Europene, România riscă să se afunde într-o beznă completă.

România se află într-un moment critic, în care producția industrială rămâne mult sub nivelul de dinaintea pandemiei, iar politicile publice pentru sprijinirea sectorului industrial sunt fragmentate și lipsite de continuitate.

În fața competiției globale și a șocurilor economice recente, soluția stă în asumarea unei politici industriale coerente și strategice, care să prioritizeze investițiile publice, așa cum a demonstrat succesul Planului NewGenerationEU.

În contextul european, îndatorarea colectivă a statelor membre a fost un mecanism esențial pentru redresarea economică.

Similar, România trebuie să sprijine extinderea acestui model pentru a stimula competitivitatea industrială. Îndatorarea comună ar oferi acces la capital pentru proiecte industriale strategice și ar poziționa țara ca lider regional, reducând dependența de importuri și revitalizând locurile de muncă.

În prezent, promisiunile electorale și strategiile industriale schimbate frecvent nu fac decât să perpetueze stagnarea. Este nevoie de o abordare integrată, bazată pe:

  • Crearea unei politici industriale clare și durabile:

Aceasta trebuie să se concentreze pe industrii strategice, cum este sectorul metalurgic, aflat acum într-o situație critică.

  • Mobilizarea resurselor publice pentru investiții strategice

Investițiile publice nu doar creează locuri de muncă, dar oferă și stabilitate și competitivitate pe termen lung. Acestea trebuie corelate cu stimularea negocierilor colective și creșterea bunăstării lucrătorilor.

  • Coordonare europeană și regională

Împreună cu alte state membre UE, România trebuie să susțină împrumuturile colective pentru a limita presiunile financiare asupra statului și a facilita o creștere industrială sustenabilă.

  • Combaterea austerității și a discursului bazat pe frica îndatorării

În locul tăierilor bugetare, guvernul trebuie să se concentreze pe creșterea veniturilor prin colectare fiscală eficientă și investiții strategice.

Frica de datorie publică nu trebuie să fie un obstacol pentru renașterea economică.

Revitalizarea industriei românești nu poate fi realizată prin soluții temporare sau prin imitarea strategiilor anterioare.

Este nevoie de curaj politic, viziune și implicare reală în sprijinirea sectoarelor strategice. Doar printr-un angajament solid față de o politică industrială națională și europeană putem asigura un viitor economic competitiv.

 

Bogdan-Iuliu Hossu,

Președinte CNS Cartel ALFA