O victorie pentru oamenii muncii: creșterea salariului minim nu duce la scăderea ocupării locurilor de muncă
de Radu Stochița
Câștigătorii Premiului Nobel în Economie 2021 au arătat în cariera acestora că o creștere a salariului minim nu are obligatoriu efecte negative asupra ratei de ocupare a locurilor de muncă.
Premiul Nobel în Științe Economice a fost câștigat anul acesta de către David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens care au contribuit masiv la studiul empiric al teoriilor economice. Pentru mișcarea sindicală și pentru lucrători, în general, premiul reprezintă un pas înainte către o lume în munca decentă și salarizarea justă reprezintă o normalitate.
Pentru o bună perioadă de timp, vocile conservatorilor au dominat disciplina economică legat de creșterea salariului minim pe economie. Aceștia argumentau că o creștere a salariului minim va duce la o scădere a nivelului de ocupare a locurilor de muncă, deoarece angajatorii nu-și vor mai permite să cumpere forța de muncă la prețul impus de salariul minim. Teoria este în continuare prezentă în discuțiile publice, deoarece observăm rigiditatea guvernului Cîțu, dar nu numai, de-a crește salariul minim pentru a ajunge la un nivel decent. Aceștia spun că o creștere a salariului minim va pune mai multă presiune pe angajatori, chiar dacă în multe cazuri, angajații sunt cei exploatați pentru un salariu mizer, în timp ce patronii încasează dividende colosale la finalul anului. Dacă pentru dividendele patronilor s-au găsit bani, atunci pentru lucrătorii pe salariul minim de ce nu se poate?
Totuși, conform unei cercetări din 1993 a lui David Carp și a economistului A. B. Krueger (d. 2019), creșterea salariului minim nu duce obligatoriu la o scădere a ocupării locurilor de muncă. În acel studiu, Carp și Krueger, au analizat statele Pennsylvania și New Jersey, pentru a vedea efectele comparative ale unei creșteri salariale în New Jersey. Carp și Krueger au colectat interviuri telefonice de la 410 de restaurante fast-food în New Jersey, observând că acea creștere a salariului minim de la $4.25 la $5.05 a avut, din contră, un efect pozitiv asupra ratei de ocupare a locurilor de muncă. În urma creșterii salariale, restaurantele de tip fast-food și-au mărit forța de muncă cu 13%, iar comparativ cu Pennsylvania, aceasta creștere a fost mai mare.
Totuși, creșterea salariului minim în New Jersey a fost urmată de o creștere a prețurilor meniurilor fast-food, comparativ cu Pennsylvania. Această creștere a fost suportată în mod direct de consumatori, doar că Krueger și Carp au arătat că prețurile nu au crescut cel mai mult în locurile care au fost cel mai mult afectate de creșterea salariului minim pe economie. Astfel, nu există o corelație puternică între creșterea salariului minim și creșterea prețurilor, care de fapt ar putea fi cauzate de o multitudine de alți factori: costul materiei prime, costuri de transport, etc.
La auzul veștii, Secretarul General CSI (Confederația Sindicală Internațională), Sharan Burrow a spus:
“Într-un moment în care lumea are nevoie de cercetări științifice și bazate pe dovezi pentru a aborda o pandemie globală, și economia trebuie să se bazeze pe analize de fapt, mai degrabă decât pe speculații neinformate și ideologice îmbrăcate în sfaturi politice legitime… Asigurarea salariului minim pentru un trai decent prin mecanismele legislative sau prin negocieri colective este crucială pentru a pune capăt sărăciei și pentru construirea bazei pentru redresare - cu locuri de muncă, muncă decentă și reziliență - într-o lume din ce în ce mai inegală.”
Din nefericire, în România, situația salariului minim pe economie este îngrijorătoare, deoarece acoperă de-abia doar 50% din valoarea coșului minim pentru un trai decent. Chiar dacă conform Legii 174/2020, la calcularea salariului minim, coșul pentru un trai decent este elementul fundamental, clasa politică a ignorat pentru o perioadă lungă importanța creșterii acestuia, care ar fi putut să scoată o bună parte dintre lucrători din riscul de sărăcie. Doar recent, după presiunile enorme manifestate de către mișcarea sindicală împotriva Guvernului Cîțu, după dezastrul liberalizării pieței de energie, cât și în timpul crizei sanitare, fostul Guvern a căzut de acord să mărească salariul minim cu 11%.
Mărirea cu 11% reprezintă doar un pas inceptiv, iar așa cum am spus în nenumărate rânduri, avem nevoie ca salariul minim să ajungă la nivelul coșului minim pentru un trai decent. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că presiunea pusă de mărire a salariului minim se duce și către mărirea generală a salariilor, pentru a preveni o situația în care o mare parte dintre lucrători vor fi angajați pe salariul minim.
Salariul minim trebuie să crească, trebuie să ofere un nivel decent de trai populației și să asigure prosperitate. Deja avem 35% dintre oameni în risc de sărăcie, comparativ cu media europeană de 20%. Deja nivelul precarității trage un semnal de alarmă puternic, pe care politicienii nu trebuie să-l mai ignore. Ceea ce noi cerem este bazat pe cercetare academică și pe opiniile experților, pe experiențele oamenilor de rând și pe dorința de-a vedea o lume mai prosperă.