Stresul legat de muncă şi anxietatea - la cote îngrijorătoare

De Radu Stochița

În ultimele luni, Spitalul Victor Babeș din Timișoara a realizat un studiu referitor la sănătatea mintală în rândul personalului medical. Rezultatele studiului au fost catastrofale și au arătat încă o dată cât de neglijată este problema sănătății mintale. Studiul a demonstrat că 56,37% din personalul chestionat, are un nivel mediu sau ridicat de burnout (o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică). Referitor la extenuarea emoțională, aceasta se regăsește în cazul a 55,88% dintre participanți. 67,16% dintre aceștia au declarat că au un grad ridicat de stres, iar 64,22% se simt îngrijorați de faptul că niciodată nu au timp pentru ei, sunt obosiți constant și nu se pot odihni cum trebuie. Un semnal de alarmă este legat de gradul de anxietate. În urma cercetării, o treime dintre respondenți au declarat că simt o creștere continuă a anxietății.

La nivel global, situația nu stă deloc bine, deoarece presiunile și riscul la care este supus personalul medical în timpul pandemiei de COVID-19 au afectat considerabil sănătatea mintală a acestora: 1 din 5 lucrători în domeniul medical în lume a raportat simptome de depresie și anxietate. În urma unui sondaj realizat la nivel european, majoritatea doctorilor și asistentelor spun că resimt un anumit nivel de stres, iar 30% din totalul personalului resimte un nivel mare de stres, sau chiar extrem. 

Situația a fost analizată și de BestJobs, care în urma unui chestionar legat de munca în pandemie, a aflat că 30% dintre respondenți admit că deja au ajuns la burnout. Oboseala din timpul programului de muncă îi face pe aproape 20% dintre respondenți să creadă că în cel mult 6 luni vor ajunge la o epuizare totală. Dintre cei care au răspuns, principalele motive pentru care aceștia se simt mai stresați sunt: mediul de lucru dezorganizat și haotic (31,6%), supraîncărcarea (26,6%) și noile responsabilități care ies din aria lor de competențe (24,6%). Alți 23,8% spun că nu găsesc un echilibru între viața personală și cea profesională, iar 21% resimt stresul deoarece au de preluat responsabilitățile colegilor.

Dacă ar fi să comparăm situația autohtonă cu cea la nivel european, am observa că ne plasăm în topul țărilor cu cei mai stresați angajați. 62% dintre români se tem de pierderea locului de muncă, iar 43% dintre aceștia sunt stresați din cauza violenței, intimidării sau chiar de riscul unei posibile hărțuiri la locul de muncă. La nivel european, 51% dintre angajați au declarat că sunt stresați.

Nivelul ridicat de stres are un puternic impact nu doar asupra calității muncii angajaților, cât și asupra vieților personale ale acestora, asupra relațiilor interumane și asupra sănătății. Niveluri ridicate de stres pot duce la burnout, anxietate, depresie, chiar și la probleme de sănătate fizică precum probleme cardiovasculare sau musculare. Mulți dintre oamenii care se confruntă cu un nivel ridicat de stres pot recurge la consum excesiv alcool, consum excesiv de tutun, lipsa unei diete corespunzătoare, cât și lipsa unui somn odihnitor. Toate acestea contribuie la scăderea calității vieții oamenilor, care poate duce la accidente la locul de muncă, fie ele fatale sau nu. În 2018, conform celor mai recente date ale Eurostat, România înregistra 4.33 accidente fatale la 100.000 de angajați, comparativ cu media de 1.77 accidente la 100.000 de persoane angajate. 

 

România printre primele la accidente fatale la locul de muncă

Scăderea drastică a inspecțiilor la locul de muncă în România (-37% în ultimul deceniu), cât și scăderea numărului de inspectori (de la 1948 inspectori de muncă în anul 2010, la 1079 în 2019) a contribuit la numărul mare de accidente fatale la locul de muncă în ultima perioadă. Creșterea numărului de inspecții și de inspectori ar putea fi una dintre măsurile prin care numărul de accidente ar putea scădea. De asemenea, Comitetele de Sănătate și Securitate  de la locul de muncă ar putea fi nominalizate de către angajați. În România, sub o treime dintre aceste comitete  sunt nominalizate de către angajați.

Sănătatea mintală este afectată nu doar de ceea ce se întâmplă la locul de muncă, cât și de procesul de pregătire pentru acesta. Tinerii resimt stresul din ce în ce mai mult, pregătindu-se pentru o carieră, în timp ce-și împart timpul liber între diversele activități extracurriculare care i-ar putea ajuta în obținerea unui serviciu mai bun. Timpul pe care aceștia îl puteau petrece jucându-se în aer liber, făcând sport, este din ce în ce mai mult înlocuit de diverse workshop-uri legate de creșterea productivității sau de diverse internship-uri neplătite.

Tinerii sunt foarte stresați în legătură cu viitorul

Din nefericire, 49% dintre tinerii români au convingerea că siguranța acestora pentru menținerea unui loc de muncă stabil va fi mai mică față a părinților. De asemenea, 40% dintre tinerii români se tem că nu vor avea destui bani pentru a trăi o viață confortabilă. 

Discuția legată de sănătatea mintală trebuie să continue. Pe 28 Aprilie, am aniversat Ziua Sănătății și Securității în Muncă, ocazie a comemorării victimelor de COVID-19. Am dorit să adăugăm că sănătatea mintală nu trebuie considerată mai prejos față de sănătatea fizică a unei persoane. Între accidente nu se face comparație, însă o importanță mare trebuie acordată tuturor. Nu putem să considerăm în continuare că stresul provocat de locul de muncă este ceva normal, ceva la care ar trebui să ne așteptăm și pe care și copiii noștri îl vor resimți. Realitatea pe care am conturat-o în ochii acestora este adesea una sumbră, bazată pe o sacrificare a sănătății în detrimentul locului de muncă. Nu ar trebui să fie un schimb, nu ar trebui să existe acest sacrificiu. 

În situația de fapt, în care oamenii muncii se confruntă cu un nivel de stres mai ridicat, Organizația Mondială a Sănătății ne atragă atenția că nu ar trebui să ne identificăm metode de-a combate stresul după ce am supus oamenii la condiții de lucru dificile. Nu trebuie să-i facem pe aceștia să treacă prin situații de această natură, pentru ca mai apoi să încercăm să-i vindecăm. În multe cazuri, poate vindecarea nu va mai fi posibilă, iar traumele își vor lăsa o amprentă permanentă. Efectele expunerii la un nivel de stres ridicat pot contribui negativ asupra relațiilor interumane, ducând și la izolarea individului. În cazuri extreme poate duce la consum excesiv de alcool, de substanțe stupefiante sau chiar la suicid. În anul 2020, un bărbat din Timiș s-a sinucis aruncându-se după pod când a rămas fără loc de muncă.

Cazurile de genul acesta pot fi prevenite și pot fi adresate atunci când problema este identificată. Nu avem nevoie să așteptăm ca alți medici să declare că sunt în burnout sau oamenii să-și înceteze viața deoarece nu mai au un serviciu stabil. Statisticile sunt aici, le avem în fața ochilor și trebuie să acționăm. Așa cum și OMS ne spune, dar și Organizația Internațională a Muncii (ILO), mai bine prevenim decât să încercăm să acționăm după ce efectele sunt deja puternice. În prevenție, putem economisi resurse economice importante, dar putem și ajuta omul direct.