CNS Cartel ALFA solicită Guvernului să deblocheze negocierile colective prin modificarea Legii 62/2011 si să renunțe la propunerea de transfer al contribuțiilor sociale

 

Programul de guvernare al PSD prevede o mai bună repartizare a creșterii economice între capital și lucrători. “Sustenabilitatea creșterii economice nu poate fi menținută fără a implementa o diseminare echitabilă a beneficiilor creșterii economice.” (Program de guvernare PSD 2017-2020)

Deși există creștere economică, constatăm că de aceasta nu beneficiază lucrătorii din sectorul economic (privat, de stat și mixt).

Creșterea salariului mediu din sectorul bugetar este de 30%, în timp ce creșterea salariului mediu din sectorul privat este de doar 14%. Această creștere este determinată aproape exclusiv de creșterea salariului minim cu 17%, în condițiile în care o treime din salariații din România sunt remunerați la nivelul salariului minim și numărul lor se îngroașă de la an la an.

Există consens asupra faptului că e nevoie să ieșim din capcana modelului economic bazat pe avantajul unei forțe de muncă ieftine, menținute artificial prin piedici legislative în calea negocierii colective la nivel de întreprindere și blocarea negocierii colective la nivel superior.

CNS „Cartel ALFA”, impreuna cu celelalte confederațiile sindicale, au inaintat guvernului un proiect comun de modificare a Legii 62/2011 a dialogului social, pentru a garanta:

  1. Dreptul de asociere liberă, fără nicio îngrădire sau autorizare prealabilă, de a constitui şi adera la o organizaţie sindicală al tuturor lucratorilor, membrilor cooperatori, funcționarilor publici, precum și persoanelor care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent (cum ar fi traducătorii, actorii, regizorii, tehnoredactorii, interpreții, jurnaliștii, fotografii, sportivii profesioniști etc.), membrilor cooperatori, agricultorilor, lucrătorilor domestici, zilierilor şi persoanelor în curs de calificare.
  2. Eliminarea pragului aberant de 15 membri din aceeași unitate pentru constituirea unui sindicat și înlocuirea acestuia cu 3 membri fondatori necesar pentru înființarea unui sindicat, similar cu pragul impus de lege pentru înființarea unei asociații neguvernamentale sau a unui partid politic.
  3. Dreptul de negociere colectivă la toate nivelurile, inclusiv la nivel național, ca mijloc de asigurare unitară a drepturilor minimale tuturor lucratorilor din întreaga țară sau din unitățile care aparțin unei anumite ramuri ale economiei.
  4. Scăderea pragului de 50%+1 necesar pentru obținerea reprezentativității organizațiilor sindicale la nivel de companie până la un prag - corelat cu rata medie de sindicalizare - care să permită în mod real organizarea sindicală, precum și reducerea pragurilor de reprezentativitate la nivel de sector, la 5% pentru federaţiile sindicale şi 7% pentru federaţiile patronale.
  5. Dreptul la grevă, ca drept fundamental al lucrătorilor și al organizațiilor lor, recunoscut de Organizația Internațională a Muncii ca mijloc legitim de promovare şi apărare a intereselor lor economice și sociale, corolar intrinsec al dreptului de organizare protejat prin Convenția OIM nr. 87.
  6. Sancţionarea practicilor precum: interzicerea constituirii unui sindicat sau a activităţii sindicale, discriminarea angajaţilor pe motive de apartenenţă la o organizaţie sindicală, sau masuri de sancţionare a lucrătorilor pentru participarea la acţiuni sindicalepunerea pe lista neagră a liderilor sau a membrilor sindicali etc., care constituie o amenințare gravă la exercitarea liberă a drepturilor sindicale.

 

În consecință, CNS Cartel ALFA solicită guvernului să nu mai tărăgăneze modificarea legii 62/2011 pentru deblocarea negocierii și semnării contractelor colective de muncă la toate nivelele.

CNS Cartel ALFA cere Guvernului să renunțe la propuneri de experimente sociale, precum transferul taxelor sociale exclusiv în sarcina angajatului, care au stărnit reacții vehemente inclusiv la nivel internațional, și care subminează progresele realizate după decenii de campanie pentru justiție socială și solidaritate și pentru drepturile și libertățile cetățenilor europeni.

Propunerea guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajat la angajator reprezintă un experiment singular, ale cărui consecințe negative vor fi (din nou) suportate exclusiv de lucrători. De consecințele pozitive, dacă vor exista, va benefia doar capitalul și reprezentanții acestuia (patronii și angajatorii). Plata contribuțiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio țară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe țări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători, deoarece companiile au și o răspundere socială. Această distribuție asigură o repartizare echitabilă a creșterii economice între capital și lucrători, iar transferul integral al contribuțiilor către lucrători va debalansa acest echilibru.

Concret, principalele efecte negative suportate de lucrători sunt:

  • Scăderea veniturilor nete din munca. Lipsa unui mecanism juridic care să oblige angajatorii să includă în salariul brut al angajatului taxele sociale de care guvernul îi scutește, pentru salarii care depășesc salariul minim. Acest lucru ar duce la reducerea venitului net sau ar împiedica salariatul să beneficieze de facilități fiscale care îi sunt destinate, cum ar fi reducerea impozitului pe salariu de la 16% la 10%.
  • Eliminarea răspunderii sociale a angajatorilor. Eliminarea cu totul a contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale înseamnă de fapt lipsa totală de răspundere a companiilor pentru organizarea locurilor de muncă în condiții normale pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor (în contradicție cu legea 319/2006 privind sănătatea și securitatea în muncă), în condițiile în care calitatea locurilor de muncă în Românie este dintre cele mai scăzute din UE.[1] Desființarea contribuției pentru concedii medicale înseamnă că salariații vor suporta plata concediilor medicale, iar eliminarea contribuției pentru creanțe salariale lasă descoperiți lucrătorii în cazul insolvenței companiei, fără să-și mai poată recupera salariile. Toate acestea ar determina o modificare radicală a legislației specifice, ceea ce este de natură să ducă la un conflict de norme cu legislația internațională (Convenții OIM ratificate sau directive EU).
  • Desființarea fondului de șomaj. Desființarea contribuției pentru șomaj presupune că șomajul va fi suportat integral de stat, adică tot de către toți cetățenii, sau va dispărea ca sistem de protecție, ceea ce, din nou, contravine normelor EU sau internaționale. Astfel, angajatorii scapă de responsabilitatea propriilor lucrători, pe care o transferă astfel integral statului.
  • Scăderea sustenabilității sistemului public de pensii. Scăderea drastică a valorilor contribuțiilor la pilonul I de pensii (de la 31,3% în 2008 ajunge la numai 18,3% din total contribuții).

Considerăm că această soluție originală a guvernului va da peste cap întreaga piata a muncii, cu consecințe deosebit de grave prin creșterea presiunii fiscale pe lucrător, instabilitate financiară la nivelul bugetului de stat prin scăderea drastică a veniturilor la buget și prin alocarea suplimentară de la buget pentru unele cheltuieli sociale de care îi degrevează pe angajatori.

 

Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA” continuă acțiunile de protest începute în această săptămână, existând riscul ca starea de conflict social să se acutizeze pe fondul lipsei de preocupare a guvernului pentru a rezolva problemele cetățenilor.

 

 

__

Calendarul acțiunilor:

Luni, 25/09/2017: Botoșani, Galați, Gorj, Maramureș, Sibiu

Marti, 26/09/2017: Brasov, Caraș Severin, Călărași, Vrancea 

Miercuri, 27/09/2017: Brăila (ora 12.00), Constanța (ora 15.00), Iași (ora 14.30), Vâlcea (ora 16.00)

Joi, 28/09/2017: Bistrita Năsăud, Dâmbovița, Tulcea

Vineri 29/09/2017: Buzău, Cluj, Hunedoara, Prahova, Suceava

Miercuri, 4/10/2017: București, Piața Victoriei

 

  

European Economic and Social Committee

President of the Workers' Group

 

DECLARATIA DOAMENI GABRIELE BISCHOFF

Președintele Grupului Lucrătorilor

PRIVIND PROPUNEREA DE REFORMĂ A SISTEMULUI DE SECURITATE SOCIALĂ

DIN ROMÂNIA

În numele Grupului Lucrătorilor, aș dori să exprim îngrijorarea cu privire la intenția guvernului român de a reforma profund sistemul de securitate socială, atât în ceea ce privește finanțarea, cât și în privința beneficiile. Se pare că, începând cu 1 ianuarie 2018, numai sistemul public de pensii și fondul național de asigurări de sănătate vor fi păstrate. Celelalte 4 componente (fondul de șomaj, fondul de risc pentru accidente și boli profesionale, fondul de garantare a salariilor și creanțelor și fondul pentru concedii și indemnizații de securitate socială) vor înceta să primească orice formă de finanțare. De asemenea, de la 1 ianuarie 2018, finanțarea sistemului de pensii și a fondului de asigurări de sănătate va fi preluată integral de către angajați.

Noi, Grupul Lucrătorilor, considerăm că planul Guvernului României de a transfera exclusiv angajaților responsabilitatea pentru plata contribuțiilor sociale nu respectă convențiile și recomandările Organizației Internaționale a Muncii și nici Tratatele și regulamentele europene. Solidaritatea și responsabilitatea socială trebuie să fie asumate în mod echilibrat și împărțite între angajați și angajatori, după cum se întâmplă la nivel european și la nivel internațional. Dintre cele 119 de țări care au un sistem de protecție socială monitorizat, niciunul nu a atribuit în întregime această sarcină exclusiv angajaților.

În numele Grupului lucrătorilor, exprim îngrijorările noastre serioase cu privire la această reformă care ar putea submina progresele realizate după decenii de campanie pentru justiție socială și solidaritate și pentru drepturile și libertățile cetățenilor europeni. Protecția socială trebuie să facă parte integrantă din modelul economic și social. Securitatea socială este un drept al omului care oferă lucrătorilor și familiilor acestora acces la îngrijiri medicale și protecție împotriva pierderii veniturilor și reprezintă o componentă esențială pentru coeziunea socială. Sprijinul și solidaritatea noastră se îndreaptă către toate sindicatele reprezentative din România în eforturile lor de a contracara această acțiune regresivă a guvernului lor.

                                                                                                                                                                                                       Gabriele Bischoff

Bruxelles, 25 Septembrie 2017

 

Anexa:  Referințele legislative ale OIM și UE în privința sistemelor de protecție socială

  • Directiva Consiliului nr. 80/987 / CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția lucrătorilor salariați în caz de insolvență a angajatorului, transpusă prin Legea 200/2006.
  • Convenția OIM nr. 102/1952, art. 71, alin. 2 "Contribuțiile totale de asigurare plătite de salariații protejați nu trebuie să depășească 50% din totalul resurselor financiare alocate pentru protecția angajaților, a soțiilor și copiilor lor".
  • Recomandarea OIM 202/2012 privind protecția socială "Solidaritatea în finanțarea sistemelor de securitate socială și, în același timp, obținerea unui echilibru optim între responsabilitățile și interesele celor care finanțează și / sau beneficiază de sisteme de securitate socială".
  • Recomandarea 67/1944 a OIM "Costul prestațiilor, inclusiv costurile de administrare, ar trebui distribuit între asigurați, angajatori și contribuabili astfel încât să fie corect față de persoanele asigurate și, în același timp, să evite agravarea situației persoanelor asigurate cu venituri mici, precum și orice intrerupere a activității ".

 

[1] Eurofound (2016), Sixth European Working Conditions Survey – Overview report, Publications Office of the European Union, Luxembourg.