Inteligența artificială (IA) și impactul acesteia asupra muncii
Cadrul normativ
În decembrie 2023, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord comun privind prima lege din UE privind IA. Această lege urmărește să garanteze condiții mai bune pentru dezvoltarea și aplicarea acestei tehnologii și să asigure ca sistemele de inteligență artificială utilizate în UE să fie sigure, transparente, trasabile, nediscriminatorii și acceptabile ecologic. Scopul final și principal al acestei legi este respectarea drepturilor și valorilor fundamentale ale UE.
Textul legii stabilește criteriile prin care IA se distinge de alte sisteme software sau seturi de capabilități mai simple și urmează o abordare bazată pe risc. Standardul include o listă de practici interzise de IA, care include și persoane fizice, pentru a reduce riscurile aplicării acestei tehnologii și a regimului de sancțiuni.
Regulamentul propus privind aplicare a IA de către Comisia Europeană introduce un cadru legal de asigurare a dezvoltării etice și sigure a IA. Acest cadru clasifică sistemele de inteligență artificială pe baza riscului lor inerent, de la inacceptabil la risc minim, stabilind cerințe legale mai stricte pentru cazurile de utilizare cu risc ridicat, care ar putea include aplicații utilizate la locul de muncă.
Regulamentul UE propus este primul de acest fel în cadrul global și este o condiție prealabilă pentru ca statele membre ale UE să poată reglementa problemele de inteligență artificială și protecția drepturilor lucrătorilor. De exemplu, subliniază transparența algoritmilor de inteligență artificială și necesitatea supravegherii umane la luarea deciziilor critice, abordând direct eventualele prejudecăți și discriminări.
Câteva exemple despre modul în care inteligența artificială este reglementată la nivel european includ măsuri la locul de muncă; în Franța, prin Legea privind republica digitală a fost introdus conceptul de „drepturi digitale” pentru angajați, inclusiv dreptul individului la indisponibilitate (eng. right to disconnnect) și măsuri împotriva discriminările algoritmice. În Germania, s-au înregistrat progrese în dezvoltarea unor linii directoare pentru utilizarea etică a inteligenței artificiale la locul de muncă, încurajând astfel participarea lucrătorilor la luarea deciziilor legate de proiectarea și implementarea sistemelor de inteligență artificială.
Acest lucru ne impune obligația să luăm în considerare modul în care putem adapta legile muncii și practicile de afaceri pentru a încuraja o tranziție justă la digitalizare, asigurând astfel ca inteligența artificială să fie aplicată într-un mod care să beneficieze toți actorii implicați și să promoveze participarea lucrătorilor la acest nou mediu de lucru. Pe scurt, integrarea inteligenței artificiale la locul de muncă nu este doar o chestiune de tehnologie, ci și una fundamental legală și etică.
Necesită o viziune proactivă de îmbunătățire și adaptare a cadrului de reglementare al fiecărei țări, încurajează aplicarea celor mai bune practici la nivel european și internațional și, pe lângă asigurarea adaptării la revoluția digitală, asigură și crearea unui mediu de muncă corect și incluziv în epoca inteligenței artificiale”.
Studii și statistici
Inteligența artificială transformă procesul de luare a deciziilor în afaceri și percepția lucrătorilor asupra propriului rol în acest nou scenariu.
Raportul Institutului McKinsey Global afirmă că IA are potențialul de a debloca între 3,5 și 5,8 miliarde de dolari anual în valoare adăugată pentru economia globală. Această valoare provine nu numai din automatizarea sarcinilor de rutină, ci și din îmbunătățirea luării deciziilor, datorită analizei mai sofisticate a datelor și predicțiilor mai precise.
Totuși, adoptarea inteligenței artificiale nu este lipsită de provocări, mai ales când vine vorba de forța de muncă. Un studiu OCDE arată că, deși peste 50% dintre lucrători cred că inteligența artificială le poate îmbunătăți munca, există îngrijorări semnificative cu privire la siguranța locului de muncă, 30% au o teamă că automatizarea va duce la pierderea locurilor de muncă. Aceste date subliniază importanța abordării anxietății lucrătorilor și a încurajării dialogului deschis despre integrarea IA la locul de muncă.
Participarea lucrătorilor la dezvoltarea și implementarea IA este de importanță crucială
Potrivit unei cercetări ale Forumului Economic Mondial, 65% dintre angajați se așteaptă ca tehnologia, inclusiv inteligența artificială, să le ofere mai multe oportunități decât provocări. Cu toate acestea, pentru ca acest lucru să se întâmple efectiv, companiile trebuie să implementeze strategii de formare și dezvoltare pentru a-și pregăti angajații pentru a răspunde cerințelor unui mediu de lucru digital avansat. Transparența în utilizarea IA joacă, de asemenea, un rol fundamental în acceptarea acestor tehnologii de către lucrătorii înșiși.
Este necesar un management clar și transparent al modului în care sunt utilizate sistemele de inteligență artificială, a datelor pe care le prelucrează și a deciziilor asupra cărora ea influențează. Această transparență este crucială nu numai pentru crearea încrederii, ci și pentru respectarea unor reglementări precum Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) al UE, care oferă persoanelor fizice dreptul de a primi explicații cu privire la deciziile automate care se referă direct asupra lor.
În final, este necesar să se ia în considerare impactul IA asupra egalității și incluziunii la locul de muncă, deoarece fără o planificare atentă implementarea IA ar putea consolida inegalitățile care există deja, deoarece lucrătorii cu competențe digitale mai slabe sau cei de la locurile de muncă unde probabil se va ajunge la automatizare sunt expuși unor riscuri mai mari.
Pentru atenuarea acestui lucru, este necesar să se adopte politici de incluziune digitală care să asigure că toți lucrătorii, indiferent de locul lor de muncă, au posibilitatea de a simți beneficiile revoluției IA.
Pe scurt, în timp ce IA promite să transforme procesul de luare a deciziilor în afaceri și să ofere noi oportunități, este esențial să ne concentrăm atenția asupra insecurității lucrătorilor, să încurajăm participarea lor și să asigurăm că progresele tehnologice sunt la fel de benefice pentru toți participanții. Printr-o abordare care combină responsabilizarea și formarea, transparența și politicile incluzive, putem face față provocărilor inteligenței artificiale, asigurând un viitor al muncii în care tehnologia, companiile și lucrătorii se îndreaptă împreună spre obiective comune.
În Madrid, aprilie 2024
Andrés Parra
Jurist specializat în negocieri colectivet