Reducerea deficitului fiscal nu poate fi realizată doar prin tăieri bugetare! Este nevoie de creșterea veniturilor!

Reducerea deficitului fiscal exclusiv prin tăieri de cheltuieli publice reprezintă o măsură extrem de periculoasă, care riscă să afecteze profund sectoarele deja vulnerabile din România, precum Sănătatea și Educația. Într-un context în care serviciile publice sunt esențiale pentru asigurarea coeziunii sociale și a dezvoltării economice, apelăm la decidenții politici să evite repetarea greșelilor trecutului și să ia în considerare soluții sustenabile și echitabile.

Din 2020 România se află într-o situație periculoasă din cauza deficitului crescut, a gradului scăzut de colectare, dar și a favoritismelor existente în Codul Fiscal. Din 2020, prin mecanismul Semestrului European, România se află în procedură de deficit excesiv, iar ținta de maximum -3% din PIB nu urmează a fi atinsă prea curand. Conform mai multor calcule, România urmează să încheie anul cu un deficit de -8% din PIB, motiv pentru care am ajuns astăzi cu un plan bugetar-structural național pe termen mediu,.

Planul bugetar-structural național este necesar conform regulilor de funcționare ale Uniunii Europene, în principal conform Tratatului de la Maastricht care impune statelor membre să nu depășească un deficit bugetar echivalent a -3% din PIB și un grad de îndatorare de 60% din PIB. Necesitatea corecției nu vine dupa o consultare prealabilă a partenerilor de dialog social, care dispun de resurse interne pentru a calcula și a testa ipotezele guvernamentale.

În ciuda principiilor care există pe hârtie, guvernul și parlamentul care sunt la sfarsit de mandat, mandat care se termina in maxim 30 de zile, doreste sa își asume un plan pe termen mediu care promovează principiile austerității.

Este șocant că într-un document oficial, sarcina noastră este de-a identifica ceea ce guvernul nu a spus sau nu a dorit să facă public din cauza răspunsului negativ pe care l-ar fi primit din partea societății civile. Reformele pe care le propune, precum ar fi „Reforma sistemului de salarizare în sectorul public” nu oferă nicio indicație privind vreo schimbare concretă. Limitarea la 20% din salariul de bază a sporurilor nu arată nimic din cauză că cea mai bună parte din sporuri de fapt se raportează la un salariu de bază anterior.

Planul nu include nicio analiză concretă a productivității în sistemul public, chiar dacă acestea cuvinte sunt folosite preponderent în document.

Spre exemplu măsurarea productivității într-o fabrică este o sarcină complet diferită față de-o încercare de-a-o cuantifica în sistemul de sănătate public. În timp ce productivitatea unui lucrător in fabrica se poate măsura în piese, în sistemul de sănătate public măsurarea productivității lucrătorilor va putea da naștere unor situații dezastruoase.

Productivitatea în servicii publice nu poate fi corelată cu cea din industriile private generatoare de profit. Vom asista la ținte de externări sau de pacienți internați care va duce la transformarea sistemului spitalicesc care este deja-supraîncărcat într-o sală de intrări-ieșiri? Întrebările sunt valide, dar în continuare clasa politică nu dorește să plece urechea la partenerii de dialog social și a preferat, în schimb, să aștepte până în ultimul ceas pentru a lansa public un document care promovează mascat austeritatea.

În ciuda unor omisiuni grave din planul fiscal-bugetar, clasa politică transmite semnale că austeritatea se află la orizont. Rezolvarea problemei deficitului pe calea tăierilor fără o creștere substanțială a veniturilor arată o lipsă de viziune politică și un nivel scăzut de cunoștințe de economie politică.

Potrivit Raportului Consiliului Fiscal din august 2024, România are una dintre cele mai mici ponderi ale veniturilor bugetare în PIB dintre statele membre ale UE, situându-se la doar 33,6% în 2023, cu un ecart alarmant de aproape 10 puncte procentuale față de media europeană.

În plus, nivelul veniturilor fiscale colectate continuă să scadă, atingând doar 26,6% din PIB în 2023, plasând țara noastră pe penultimul loc în Uniunea Europeana.

Aceste date confirmă că problema deficitului nu este generata numai de cheltuieli publice excesive, dar si de veniturile fiscale insuficiente și colectarea ineficientă.

Experiențele trecutului ne arată clar consecințele devastatoare ale austerității. Între 2008 și 2012, politicile de austeritate au dus la plecarea masivă a românilor în străinătate, degradarea condițiilor de muncă și creșterea precarității pentru lucrători.

România nu își poate permite să repete aceste greșeli, mai ales în contextul provocărilor economice, sociale și demografice cu care ne confruntăm.

Este îngrijorător că, în urma rezultatului recent al alegerilor din SUA și a politicilor promovate de noua administrație, anumite voci din România sugerează aplicarea unor măsuri similare bazate pe austeritate. Nominalizarea lui Elon Musk în funcția de conducere a Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE) a atras laude din partea unor candidați la Prezidențiale din România. Atragem atenția că astfel de politici nu au adus niciodată beneficii reale, ci au adâncit decalajele sociale și economice.

Este de subliniat, fapt sustinut si de Consiliul Fiscal, că soluția pentru consolidarea fiscală pe termen mediu este creșterea veniturilor fiscale, prin reforme bine gândite și îmbunătățirea colectării.

CNS “Cartel ALFA” a declarat în repetate rânduri că soluția este o imbunatatire a colectarii.

O corecție bugetară bazată exclusiv pe reducerea cheltuielilor ar agrava problemele actuale și ar compromite viitorul populației.

Tăierile de cheltuieli pe-un bilanț contabil oferă un rezultat pozitiv pe termen scurt, dar pe termen lung totul se transformă intr-un dezastru. Serviciile publice de interes general vor ajunge să fie încet privatizate si apoi subvenționate de stat la prețuri tot mai ridicate, dar cu o calitate a serviciului mai scăzută si cu un acces limitat pentru majoritatea populatiei saracita.

Facem un apel ferm către toți decidenții politici să adopte o abordare responsabilă și echilibrată, să evite populismele periculoase și să prioritizeze măsuri care să stimuleze cresterea veniturile fiscale, să combată evaziunea și să protejeze serviciile publice de interes general.

Viitorul României depinde de politici fiscale echitabile și sustenabile, nu de tăieri care adâncesc inegalitățile și vulnerabilitățile societății.

Bogdan-Iuliu Hossu,

Președinte CNS Cartel ALFA