CNS Cartel ALFA solicită Guvernului României să finalizeze procedura de ratificare a Cartei Sociale Europene prin acceptarea celor 14 puncte rămase neratificate

Luna aceasta, Carta Socială Europeană Revizuită aniversează 25 de ani

În 1961, Carta Socială Europeană este introdusă de către Consiliul European pentru a susține Convenția Europeană a Drepturilor Omului și pentru a extinde drepturile fundamentale, incluzând drepturi economice și sociale. Carta Socială Europeană a fost revizuită în mai 1996, iar de atunci a fost ratificată de 43 din cele 47 de state membre ale Consiliului European.

Așadar, anul acesta celebrăm aniversarea a 25 de ani de la adoptarea Cartei Sociale Europene Revizuite și 60 de ani de la adoptarea primei Carte Sociale Europene, cunoscută drept ”Constituția Socială a Europei”. Mai ales în perioade de criză economică, socială sau în timpul pandemiei, Carta Socială reprezintă un instrument de referință pentru protecția drepturilor omului și aplicarea drepturilor fundamentale ale sindicatelor, lucrătorilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale cetățenilor din Europa.

Confederația Sindicală Europeană (ETUC) a adoptat o rezoluție care îndeamnă statele membre să pună în funcțiune mecanismele de protecție socială. Printre acestea se numără și Procedura de Plângere Colectivă (The Collective Complaints Procedure), care reprezintă un mecanism în plus de protecție a oamenilor muncii, a cetățenilor, pe lângă mecanismele existente în Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. România nu a semnat încă Procedura de Plângere Colectivă.

România a semnat Carta Socială în 1997, ratificând-o în 1999.

Totuși, nu a acceptat 14 dintre punctele menționate în textul Cartei pe care le menționăm:

  1. (Art. 2.3) Dreptul la condiții juste de muncă - un concediu minim de odihnă anual,
  2. (Art. 3.4) Dreptul la condiții de muncă sigure și sănătoase - promovarea serviciilor de sănătate la locul de munca,
  3. (Art. 10.1-5) Dreptul la formare continuă,
  4. (Art. 13.4) Dreptul la asistență medicală și socială - aplicarea egală a dreptului resortisanților altor Părți care își au reședința legală pe teritoriile lor,
  5. (Art. 14.1-2) Dreptul la servicii sociale,
  6. (Art. 15.3) Dreptul persoanelor cu dizabilități - accesul la transport, locuință, activități culturale și la odihnă,
  7. (Art. 18.1-2) Dreptul de a se angaja într-o ocupație profitabilă pe teritoriul altor Părți - aplicarea reglementărilor existente și simplificarea formalităților existente
  8. (Art.19.1-3,4-6,9-12) Dreptul persoanelor migrante și ale familiilor acestora,
  9. (Art.22) Dreptul de a participa în îmbunătățirea condițiilor de muncă,
  10. (Art.23) Dreptul persoanelor vârstnice la protectie sociala,
  11. (Art.26.1-2) Dreptul la demnitate la locul de muncă,
  12. (Art 27.1,3) Dreptul lucrătorilor cu responsabilități de familie la oportunități egale și un tratament egal,
  13. (Art.30) Dreptul protecției împotriva sărăciei și excluziunii sociale, 
  14. (Art. 31.1-3) Dreptul la locuință 
     

În motivația sa, Guvernul României a invocat în 2020 faptul că acceptarea lor nu este necesară, în condițiile în care există deja legislație în vigoare care oferă protecție socială și nu ar mai fi nevoie de acceptarea unor puncte suplimentare. Totuși, la fiecare dintre acestea, Comitetul European al Drepturilor Sociale a făcut o completare, spunând că nu este îndeajuns și că este nevoie de măsuri suplimentare.

Acum câteva zile, la Summitul Social de la Porto, Președintele României, Klaus Iohannis și-a luat angajamentul, alături de liderii europeni, de a relansa Europa Socială prin punerea în practică a principiilor Pilonului European al Drepturilor Sociale, având în centrul politicilor publice bunăstarea oamenilor și respectul pentru mediu, justiție socială și drepturile individuale și colective.

“Anul acesta aniversăm 25 de ani de la semnarea Cartei Sociale Europene Revizuite, însă pentru noi este mai degrabă un moment de revoltă decât unul de celebrare. Poate dacă guvernul actual s-ar fi dovedit mai deschis la dialog cu sindicatele și cu lucrătorii, astăzi am fi fost într-un punct în care să avem speranța că drepturile sociale consacrate de Carta Socială Europeană devin o realitate pentru cetățenii României, în țara lor. Totuși, circumstanțele sunt de așa natură, încât încercăm să apărăm acele fărâme din statul social care au mai rămas în urma austerității și neoliberalismului agresiv care l-au decimat complet.” a declarat Bogdan Hossu, președintele confederației Cartel ALFA

Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA cere Guvernului României să accepte si sa ratifice și restul de 14 articole din textul Cartei rămase neratificate, precum și ratificarea Procedurii de Plângere Colectivă.

Este inadmisibil pentru un stat de 14 ani membru al Uniunii Europene să refuze acceptarea unor principii precum: dreptul la demnitate la locul de muncă sau dreptul la locuință, în condițiile în care vorbim mereu doar de progres.

Vrem progres social, nu progres al capitalului în detrimentul cetățenilor!