O scădere a contribuțiilor sociale ar fi cuiul din consciugul serviciilor publice

CNS Cartel ALFA respinge ferm astfel de propuneri și cere revenirea la un sistem echilibrat  de contribuții între angajat și angajator

În mediul politic, precum și în spațiul public se discută ideea reducerii contribuțiilor sociale, cea mai recentă propunere fiind reducerea contribuției de asigurări sociale și de sănătate (CASS) de la 10% la 5%.

Alte inițiative parlamentare vizează reducerea CAS (asigurarea pentru pensie), de la 25% la 20% sau plafonarea plății contribuției de sănătate.

Ambele sisteme - și sănătate, și pensii – sunt precare, subfinanțate și marcate de inechitate, iar astfel de inițiative nu fac decât să le precarizeze și mai mult. Accesul persoanelor cu venituri mici la servicii publice va fi și mai dificil decât în prezent. Dacă luăm în considerare structura veniturilor populației, practic cea mai mare parte a cetățenilor va avea de suferit, câștigătorii fiind o categorie îngustă de privilegiați, cei cu venituri mari și foarte mari, care își vor permite costurile din sistemul privat, precum și operatorii privați.

Ne amintim ca atunci când au intrat operatorii privați în sistemul medical, angajamentul a fost că nu vor accesa fonduri publice. Or, o parte semnificativă din fondurile pubice din sănătate sunt direcționate acum către operatorii privați, în timp ce sistemul public, cel care oferă servicii de urgență întregii populații, non-stop și nediscriminatoriu, este cronic subfinanțat.

Dacă privim comparativ datele privind structura taxării pe salarii în tabelul de mai jos (sursa datelor: KPMG), România nu are o problemă privind taxarea ridicată. În schimb, problema principală în România este distribuția injustă a poverii fiscale. Astfel, lucrătorii suportă cea mai mare parte din efortul financiar pentru finanțarea serviciilor publice: 35% din salariul lor, pe când media europeană este 15%, iar în țări precum Belgia, Italia, Spania, Finlanda, Suedia lucrătorii plătesc chiar mai puțin, restul costurilor fiind în sarcina capitalului (angajatorilor).

CNS Cartel ALFA a arătat în plângerea sa către Organizația Internațională a Muncii (OIM) că modul în care este așezată povara fiscală în România încalcă prevederile Convenției 102 privind normele minime de securitate socială, ratificată.

Așa cum au avut ocazia să constate milioanele de cetățeni români care au migrat (definitiv sau temporar) spre alte țări cu un nivel de trai mai bun, sistemele publice de protecție socială și de sănătate sunt menținute printr-un nivel de taxare este destul de ridicat. Diferența este că taxele sociale nu sunt suportate aproape integral de lucrători, ci sunt distribuite echitabil în societate, între capital (angajatori) și lucrători.

In ceea ce privește contribuția la fondul de pensii, situația este similară. În condițiile în care nivelul pensiilor pentru actualii pensionari este atât de scăzut (desigur, cu excepția sfidătoare a unor categorii de privilegiați, exceptați de la principiul contributivității), iar în anii următori se anticipează o creștere a numărului de beneficiari, orice propunere de reducere a nivelului de contribuție, fără a indica o altă sursă de finanțare, ascunde de fapt intenția de a distruge complet sistemul public și de a-l înlocui cu cel cu capitalizare, administrat privat.

Să nu uităm că în PNRR a fost inclusă măsura creșterii cotei de contribuție la Pilonul II, cu un procent mai mare decât stabilea inițial legea. Legea 411/2004 prevedea creșterea treptată a cotei pentru pilonul II până la 6 puncte procentuale (din cele 35 pp contribuție CAS, angajat+ angajator). După ajustarea la transferul de contribuții, cele 6 puncte procentuale reprezintă 4,2 pp.  

In schimb, PNRR a stabilit ținta de creștere la 4.75 pp, fără vreo consultare sau acord politic în acest sens.

În concluzie, CNS Cartel ALFA respinge orice inițiativă de reducere a contribuțiilor sociale în România și cere în schimb revenirea la un sistem de distribuție a poverii fiscale între capital și lucrători mai echitabil, prin trecerea unei părți din contribuțiile lucrătorilor înapoi la angajatori.