Scrisoare deschisă 9 aprilie 2026

Scrisoare deschisă 9 aprilie 2026
Către:
Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat - în atenția d-lui președinte Sorin Vlasin
Comisia pentru politica economică, reformă și privatizare - în atenția d-lui președinte Neculai Costel Dunava
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională - în atenția d-lui președinte Mihai Weber și d-nei președinte Nicoleta Pauliuc
Ref.: Răspunderea membrilor Guvernului - solicitare raport de anchetă

Doamnelor și domnilor președinți de comisii,
Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA", CNSLR Frăția, CSDR și CSN Meridian, în temeiul art. 109 din Constituția României, al art. 13 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială și al art. 62-65 din Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, vă solicită întocmirea unui raport de anchetă privitor la activitatea actualului Guvern.
Temeiul legal al acestei solicitări este neechivoc. Potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 115/1999, dezbaterea oricărei propuneri de tragere la răspundere a membrilor Guvernului „se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenței sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfășurată de Guvern sau de un minister".
Potrivit art. 65 din Legea nr. 69/2010, „încălcarea prevederilor prezentei legi de către membrii Guvernului atrage răspunderea politică solidară cu ceilalți membri, în conformitate cu prevederile Constituției României și ale Legii nr. 115/1999". Iar art. 62 lit. a) din aceeași lege stabilește că Guvernul are obligația să „asigure că Programul de guvernare este sustenabil din punct de vedere fiscal și conform prevederilor prezentei legi."
Solicităm această anchetă deoarece actualul Guvern a adoptat o serie de măsuri care nu au mandatul Parlamentului, nu sunt prevăzute în Programul de Guvernare aprobat de forul legislativ și, în mai multe cazuri, contravin în mod direct angajamentelor asumate public față de cetățeni și față de actorii economici și sociali.
I. PROMISIUNEA GUVERNULUI
Înainte de a detalia fiecare măsură contestată, este necesară o constatare de principiu. Actualul Guvern a fost învestit pe baza unui Program de Guvernare care stabilește cu claritate că priorități ale mandatului sunt menținerea costurilor accesibile ale energiei, sprijinirea fermierilor și procesatorilor români pentru creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, continuarea investițiilor prioritizate prin PNRR cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, și valorificarea instrumentelor financiare internaționale în domeniul apărării cu prioritate pentru sustenabilitatea producției militare interne.
Realitatea concretă a deciziilor adoptate contrazice, punct cu punct, aceste angajamente. Guvernul a ales, sistematic, calea ordonanțelor de urgență pentru a ocoli dezbaterea parlamentară pe chestiuni de maximă importanță strategică și economică. Aceasta nu este o simplă opțiune procedurală - este o deturnare a principiului separației puterilor în stat, exercitată în dauna reprezentanților aleși ai cetățenilor.
II. OUG DECARBONIZARE - COLAPS ECONOMIC ANUNTAT
Guvernul a emis ordonanța de urgență privind accelerarea calendarului de decarbonizare a sectorului energetic (OUG nr. 108/2022, modificată în decembrie 2025), instituind un calendar de închidere a capacităților energetice pe cărbune fără ca alternativele de producție să fie operaționale și fără consultarea prealabilă a Parlamentului cu privire la impactul economic și social.
Această decizie este cu atât mai gravă cu cât Programul de Guvernare prevede explicit, la capitolul Energie, că se urmărește „continuarea intervenției statului pentru menținerea costurilor accesibile ale energiei" și că tranziția energetică trebuie corelată cu „punerea în funcțiune a capacităților de înlocuire". Guvernul însuși, prin programul asumat, a recunoscut că tranziția energetică este un proces care necesită sincronizare. A acționat însă exact invers.
Cetățenii și industria plătesc la energie prețuri de 4-6 ori mai mari decât în alte state membre ale UE, că această anomalie distruge competitivitatea companiilor românești și constituie principalul motor al inflației, sărăcind populația prin scumpirea tuturor produselor și serviciilor de bază.
Prin OUG adoptată în decembrie 2025, Guvernul a instituit cadrul legal pentru reducerea controlată și definitivă a puterii electrice instalate la producătorii pe bază de lignit și huilă, printr-un calendar care impune retragerea a 1.045 MW până la 31 decembrie 2025 și a altor 710 MW până la 31 august 2026 - în condițiile în care capacitățile de înlocuire nu sunt operaționale.
Efectele sunt concrete și imediate: la Vâlcea, închiderea CET Govora lasă peste 85.500 de cetățeni fără apă caldă vara și fără căldură iarna; marii consumatori industriali se confruntă cu imposibilitatea încheierii de contracte directe, punând în pericol mii de locuri de muncă.
Consecințele nu se limitează la cetățeni. Sectorul economic - de la industria chimică și metalurgică la IMM-uri - suportă costuri energetice care le fac complet necompetitive față de concurenții din statele unde tranziția energetică este gestionată gradual. Numărul insolvențelor crește, locurile de muncă se reduc, baza fiscală se erodează. Toate
acestea se petrec în timp ce Programul de Guvernare promitea echilibrarea balanței comerciale și creșterea valorii adăugate în economie.
Solicităm comisiilor sesizate să ancheteze: (a) pe ce bază a fost emisă această OUG fără un plan credibil de capacități de înlocuire; (b) care este evaluarea de impact economic și social efectuată înainte de adoptarea actului normativ; (c) cine răspunde pentru prejudiciile aduse unităților economice și cetățenilor.
III. ACORDUL UE-MERCOSUR - RISC ASUMAT FĂRĂ MANDAT
România a votat favorabil, prin reprezentanții săi în COREPER și în Consiliul UE, acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur, în condițiile în care nu a existat o dezbatere parlamentară prealabilă și nu a fost realizat un studiu de impact specific pentru agricultura și economia românească.
Această decizie contravine direct Programului de Guvernare, care la capitolul Agricultură stabilește că prioritatea este „echilibrarea balanței comerciale pentru produse agroalimentare" și „sprijinirea fermierilor și procesatorilor români pentru creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente". Un acord care va amplifica importurile agroalimentare și va exercita presiune descendentă asupra prețurilor interne este antitetic față de aceste angajamente.
Costul de producție agricolă este de două ori mai mic în Brazilia decât în România, iar procesatorii vor abandona treptat producătorii români în favoarea mărfii ieftine; experții avertizează că acordul va produce pierderi sigure în agricultură și câștiguri aproape inexistente în industrie pentru România.
România este un actor important în exportul de bovine vii pe piața europeană, iar deschiderea pieței UE pentru volume suplimentare de carne de vită din statele Mercosur poate reduce cererea pentru animalele crescute în România; sectorul avicol, care a atins în 2025 recorduri istorice la export, se confruntă cu riscul prăbușirii prețurilor interne ca urmare a importurilor masive de pui ieftin din Brazilia.
La nivel național nu există un studiu de impact economico-social specific pentru sectorul agricol și mediul rural românesc - un vid analitic de neacceptat pentru o decizie cu consecințe structurale pe decenii.
Agravant este că și propriul Minister al Agriculturii a refuzat să avizeze acordul. Ministrul de resort a explicat că acordul ridică probleme serioase pentru agricultura românească din cauza diferențelor dintre regulile aplicate în UE și cele din statele Mercosur în domenii esențiale, precum siguranța alimentară, bunăstarea animalelor, protecția mediului și utilizarea substanțelor fitosanitare. Guvernul a acționat împotriva avizului propriului minister de specialitate.
Mecanismul de salvgardare invocat de executiv ca garanție pentru fermieri este structurat în așa fel încât nu poate fi activat decât după trei ani de la intrarea în vigoare a acordului - ani în care piața poate fi deja inundată și prejudiciul, ireversibil.
Solicităm comisiilor sesizate să ancheteze: (a) pe ce bază a susținut Guvernul acordul împotriva avizului propriului minister; (b) de ce nu a fost realizat un studiu național de impact înainte de vot; (c) ce mecanisme de protecție concrete vor fi aplicate fermierilor români în perioada de tranziție.
IV. PNRR – NERESPECTAREA LEGILOR SI A ANGAJAMENTELOR ȘI/SAU SCHIMBATE FARA VOT
Actualul Guvern a procedat la renegocierea unor componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență, schimbând angajamente aprobate inițial de Parlament, fără a supune aceste modificări unui vot prealabil în forul legislativ.
Actualul Guvern nu a respectat articolul din Legea nr 360/ 2023 privind indexarea anuală a pensiilor și nici art 28 (1l lit l) din aceeași lege nr 360/2023, jalon în PNRR, cu toate că ni s-a comunicat că trebuie respectată întocmai și fără alte modificări pentru a nu se returna banii.
Mai mult, actualul Guvern a procedat la renegocierea unor componente ale Planului National de Redresare și Rezilienţă, schimbând angajamente aprobate iniţial de Parlament, fără a supune aceste modificări unui vot prealabil în forul legislativ.
Programul de Guvernare la capitolul Investiții și Proiecte Europene precizează că renegocierea PNRR trebuie corelată cu „spațiul fiscal disponibil" și cu „obligațiile contractuale", iar capitolul Justiție conține angajamentul că „orice modificare a legilor justiției se va face doar în cooperare și negociere cu Comisia Europeană pentru a nu periclita PNRR". Or, modificări de substanță ale PNRR au fost operate fără dezbatere parlamentară, iar în mai multe cazuri jaloanele au fost reformulate tocmai pentru a acomoda nerealizări ale executivului - nu pentru a corecta priorități în interesul național.
Parlamentul a aflat despre aceste modificări post-factum, nu anterior, deși Legea nr. 69/2010 stabilește că Guvernul răspunde pentru respectarea strategiei fiscal-bugetare, inclusiv prin emiterea de acte normative conforme cu aceasta.
Solicităm comisiilor sesizate să ancheteze:
(a) care jaloane PNRR au fost modificate față de forma aprobată de Parlament și din ce motive;
(b) care sunt consecințele financiare pentru România ale eventualelor pierderi de tranșe;
(c) cum se justifică absența unui vot parlamentar anterior renegocierilor.
V. PROGRAMUL SAFE - 16,7 MILIARDE EUR FARA STRATEGIE INDUSTRIALA
Guvernul a stabilit o listă de utilizare a împrumutului de 16,7 miliarde euro în cadrul programului SAFE fără ca aceasta să fi fost supusă aprobării Parlamentului și fără ca lista respectivă să includă garanții privind producția internă de apărare sau licențe de export.
Programul de Guvernare este explicit la capitolul Apărare: obiectivul este „creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare" și „promovarea României ca hub regional pentru mentenanță și sprijin logistic", iar industria de apărare trebuie integrată în lanțurile europene de aprovizionare. Nimic din acestea nu se regăsește în utilizarea concretă a fondurilor SAFE, care se rezumă la achiziții de echipamente militare fără componenta de transfer tehnologic, fără licențe de producție și fără perspective de export care să genereze valoare adăugată în economia națională. Banii publici sunt cheltuiți ca simplu cumpărător, nu ca partener industrial - o diferență esențială, cu implicații de securitate națională pe termen lung.
Solicităm comisiilor sesizate să ancheteze: (a) care este lista completă de achiziții aprobate prin fondurile SAFE și dacă acestea includ transfer de tehnologie sau licențe de producție; (b) ce componentă a programului contribuie la dezvoltarea capacităților interne de producție militară; (c) cine a avizat lista de utilizare și în ce condiții a fost exclusă dezbaterea parlamentară.
Există un fir roșu care leagă toate cele patru situații descrise mai sus: Guvernul a elaborat un Program de Guvernare, l-a supus votului Parlamentului, a obținut învestitura - și a procedat să acționeze sistematic în contradicție cu propriile angajamente, prin instrumente normative care eludează controlul parlamentar.
Prin nerespectarea contractelor colective de muncă negociate existente, precum și prin golirea de conținut a negocierilor pentru următoarele contracte colective de muncă, dar și prin lipsa consultărilor partenerilor sociali prevăzută de legea dialogului social nr. 367/2022 înainte de adoptarea actelor normative cu pachetele de măsuri fiscale pentru micșorarea deficitului bugetar, acțiunile Guvernului afectează social membrii de sindicat prin scăderea continuă a puterii de cumpărare.
Acestea nu sunt chestiuni de prioritizare sau de adaptare la circumstanțe, ci este o problemă de respect față de instituții și față de cetățeni. Ordonanțele de urgență au fost folosite nu ca instrument excepțional, ci ca metodă curentă de guvernare tocmai în domenii în care Programul de Guvernare prevedea consultare și aprobare parlamentară.
Reamintim că CNS „Cartel ALFA", CNSLR Frăția, CSDR și CSN Meridian reprezintă milioane de angajați ale căror locuri de muncă, salarii și condiții de viață sunt direct afectate de deciziile descrise. Nu solicităm o judecată politică - solicităm exercitarea funcției de control parlamentar, consacrată de Constituție și de lege, iar prin intermediul unui raport de anchetă realizat de comisiile competente considerăm că se asigură transparența în deciziile guvernului.
Față de cele sesizate, vă solicităm:
1. Întocmirea de urgență a unui raport de anchetă, în condițiile art. 13 din Legea nr. 115/1999, privitor la activitatea Guvernului în chestiunile descrise;
2. Audierea membrilor Guvernului responsabili pentru fiecare din cele patru dosare;
3. Comunicarea concluziilor raportului organizațiilor semnatare și opiniei publice, în cel mult 30 de zile;
4. Aplicarea prevederilor legale privind responsabilitatea ministerială acolo unde ancheta va confirma nerespectarea mandatului parlamentar.
Stăm la dispoziție cu date suplimentare, analize și documentație de susținere.

Cu deosebită considerație,

C.N.S Cartel ALFA- Bogdan I. HOSSU Președinte

C.N.S.L.R.- Frăția – Leonard S.Bărăscu Președinte

C.S.D.R.- Iacob BACIU Președinte

C.S.N.Meridian- Rodrigo G. MAXIM Vicepreședinte