Guvernul urmărește desființarea serviciilor publice de sănătate!

Contrar Constituției, Guvernul garantează dreptul la ocrotirea sănătății doar unui segment privilegiat al populației, alimentând business-uri private

Proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea legii sănătății și noul proiect de contract-cadru introduc și transpun prevederi care mută o altă parte importantă din banii pentru sănătatea publică către operatorii privați. Acest lucru va conduce la reducerea accesului populației la serviciile de sănătate publică și subminarea sistemului public de sănătate prin adâncirea subfinanțării.

Mai concret, proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea art. 230 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății prevede majorarea numărului de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privați până la 10% din numărul total. Acest lucru înseamnă că aproximativ 4000 de paturi din spitalele publice (și serviciile medicale aferente) vor pierde finanțarea din bugetul Fondului național de asigurări de sănătate, iar această finanțare este mutată către furnizorii privați.

Mai mult decât atât, proiectul de OUG introduce și transpune modificări semnificative în privința asigurărilor publice de sănătate, respectiv introducerea posibilității unităților private de a deconta la ”costul real” serviciul medical, prin adăugarea unui tarif suplimentar peste tariful decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate din asigurarea publică de sănătate, prin intermediul noului Contract-cadru.

Nota de fundamentare motivează această măsură prin nevoia acoperirii „costurilor reale” ale serviciilor medicale. Oare principiul decontării “costului real” al serviciului medical nu este valabil, în egală măsură, și pentru sistemul public, nu doar pentru cel privat? O astfel de reglementare va tinde să devină o formă de segregare a asiguraților. Asigurații cu venituri mai mari vor accesa servicii medicale private (interpretarea corectă fiind ”la costul real”, conform O.U.G.), asigurații cu venituri mici vor accesa servicii publice (în traducere, “subfinanțate”).

Avem de-a face cu strategia clasică: se reglementează treptat, la început un segment de servicii, ca apoi, după ce practica se normalizează, să fie extins la tot sistemul. De altfel, când a fost introdus sistemul privat de sănătate, s-a spus că unitățile private nu vor avea nevoie de banii din fondurile publice de asigurări de stat!

Este revoltător și faptul că în timpul pandemiei, când criza sanitară a pus o presiune imensă pe unitățile publice, sistemul privat nu a pus umărul la acest efort. Dimpotrivă, acesta chiar a beneficiat de pe urma acestei crize și suferinței oamenilor, obligați să acceseze servicii la costuri pe care de multe ori nu și le permiteau, din cauza blocării accesului la serviciile publice.

Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA”, organizație reprezentativă la nivel național și care reprezintă interesele lucrătorilor români, cei care prin contribuțiile lor alimentează cea mai mare parte a Fondului unic national de asigurări de sănătate, se opune categoric acestor propuneri.

CNS Cartel ALFA atrage atenția că:

Este nevoie de investiții majore în spitalele de stat;

Multe dintre unitățile medicale funcționează la cote de avarii prin subfinanțarea cronică a sistemului;

Există deja o diferență uriașă de access la sănătate pentru populația României, rural vs. urban, săraci vs. bogați, acest lucru fiind contrar principiului constituțional la solidarității și dreptului fiecărui cetățean la ocrotirea sănătății;

În timpul pandemiei, accesul la serviciile publice de sănătate a fost grav restricționat prin blocarea spitalelor publice, în timp ce spitalele private au „beneficiat” de un flux crescut de pacienți, forțați să acceseze aceste servicii din cauza blocării unităților publice;

România este pe primul loc între țările europene la numărul de morți care ar fi putut fi evitate printr-o îngrijire medicală corespunzătoare (Eurostat, Preventable and treatable mortality statistics);

Nu s-a reglementat interdicția medicilor de a practica în ambele sisteme simultan (public și privat);

Sistemul de prevenție în România este extrem de deficitar, ceea ce duce la costuri crescute pentru serviciile medicale.

Considerăm că acestea de mai sus sunt prioritățile sistemului medical românesc asupra cărora trebuie îndreptate eforturile de reglementare.

În schimb, această nouă inițiativă a Guvernului vine în continuarea tentativelor inițiate de miniștrii Victor Costache și Vlad Voiculescu de deturnare a fondului public de asigurări de sănătate în beneficiul business-urilor private.

Nu este nicidecum vorba despre grija pentru cetățeni, de „asigurarea accesului populaţiei în mod echitabil şi nediscriminatoriu la servicii medicale”, așa cum ipocrit susține motivația proiectului. Este vorba despre asigurarea unui flux consistent de bani din fondurile publice către business-urile private, din care câștigă apropiații actualului guvern, și doar un număr limitat de cetățeni, în timp ce majoritatea populației este privată de accesul la servicii de sănătate de calitate.