Urmați exemplul Germaniei și creșteți salariul minim acum

D

Directiva privind salariul minim și negocierile colective a primit ieri aprobarea finală după un proces legislativ de doi ani și o campanie lungă a sindicatelor.
 
România, la fel ca toate statele membre, trebuie acum să ia măsuri pentru a avea legi și practici în vigoare la timp astfel încât să fie respectat termenul de doi ani pentru transpunerea directivei.
 
Directiva a fost adoptată oficial la întâlnirea miniștrilor de finanțe din cadrul Consiliului Europei. Confederația Europeană a Sindicatelor a făcut un apel ca statele membre să urmeze imediat exemplul Germaniei, prin creșterea salariilor. Germania s-a aflat printre statele membre UE în care salariul minim a fost stabilit sub pragul UE de risc de sărăcie (60% din salariul median național), precum și sub 50% din salariul mediu.
 
La 1 octombrie, Germania și-a majorat salariul minim de la 10,45 euro pe oră la 12 euro pe oră, o creștere a salariului cu 15% pentru 6,64 milioane de lucrători.
 
Directiva va însemna că:

  • Statele membre vor trebui să verifice caracterul adecvat al salariilor minime legale, ținând cont de puterea de cumpărare și de costul vieții. La nivel național, valoarea salariului minim acoperă doar jumătate din costurile de trai și este nevoie de creșteri rapide și susținute pentru a asigura un nivel adecvat al salariilor.
  • Statelor membre li se va cere să promoveze negocierea colectivă și să combată distrugerea sindicatelor, iar în țările cu o acoperire a negocierilor colective sub 80% va trebui să elaboreze un plan de acțiune pentru a sprijini negocierea colectivă. Reamintim aici că în România, nivelul de acoperire al negocierilor colective este în prezent foarte scăzut, doar 20% dintre lucrători beneficiind de prevederile unui contract colectiv de muncă. Astfel modificarea Legii dialogului social (L62/2011) pentru deblocarea negocierilor colective la toate nivelurile este urgentă, aceasta fiind și un jalon în cadrul PNRR, cu termen până la sfârșitul anului. 
  • Implicarea sindicatelor în stabilirea și actualizarea salariilor minime statutare trebuie consolidată.
  • O cerință pentru companiile care primesc contracte de achiziții publice de a respecta dreptul de organizare și negociere colectivă în conformitate cu Convențiile Organizației Internaționale a Muncii nr. 87 și nr. 98.

Secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor, Esther Lynch a spus:

Această zi marchează sfârșitul unui proces legislativ îndelungat, dar nu se poate sărbători până când această directivă nu va aduce bani în buzunarele oamenilor.

Nu există absolut nicio scuză pentru ca statele membre să aștepte doi ani pentru a oferi un salariu decent, criza costului vieții cere ca guvernele să intervină imediat."

Guvernele ar trebui să urmeze exemplul Germaniei și să adopte măsuri acum pentru a crește salariul minim legal și, de asemenea, pentru a promova negocierile colective ca cea mai bună modalitate de a asigura o remunerație cu adevărat echitabilă”.

Sindicatele din Europa cer șefilor de state și guverne măsuri urgente pentru combaterea crizei costurilor de trai

De asemenea, vineri, pe 7 octombrie, are loc la Praga reuniunea informală a Consiliului European. CNS Cartel ALFA a transmis o scrisoare Președintelui Klaus Iohannis, despre necesitatea de  a susține adoptarea de măsuri urgente la nivelul Uniunii Europene pentru combaterea crizei costurilor de trai. 

TEXTUL SCRISORII CĂTRE PREȘEDINTE:

 

Scrisoare către:

 

Administrația Prezidențială

Domnului Președinte, Klaus Werner Iohannis

 

Stimate domnule Președinte,

Lucrătorii din UE se confruntă cu o criză fără precedent a costului vieții. Nu salariile sunt cauza inflației, dar lucrătorii sunt principalele victime ale acestei crize a costurilor de trai, cei cu salarii mici și persoanele vulnerabile fiind cei mai afectați.

Angajatorii, guvernele și UE au responsabilitatea de a lua măsuri urgente pentru a aborda criza costurilor de trai. Acesta este motivul pentru care lucrătorii și sindicatele lor din întreaga Europă solicită un plan în șase puncte pentru a combate criza prețurilor și pentru a trece către o economie care dă rezultate pentru lucrători.

Miniștrii Energiei din UE au convenit vineri săptămâna trecută asupra unei direcții utile, însă măsurile sunt mult prea timide și deloc suficiente pentru a face față crizei costurilor de trai. De exemplu, contribuția de solidaritate propusă rămâne prea limitată și încă nu există nicio propunere concretă din partea Comisiei de a limita prețurile la importurile de gaze. De asemenea, decizia Băncii Centrale Europene de a majora ratele dobânzilor va înrăutăți situația pentru lucrători și cetățeni și va fi dăunătoare dezvoltării economice viitoare.

Încă nu au fost propuse măsuri sociale la nivel european – aspectele sociale ale acestei crize au fost lăsate la latitudinea statelor membre să le gestioneze singure. De asemenea, nu a fost prevăzut niciun sprijin financiar pentru statele membre cu constrângeri bugetare pentru a le permite să pună în aplicare măsurile anticriză necesare.

 

Domnule Președinte,

Având în vedere reuniunea informală a șefilor de stat de vineri, 7 octombrie, de la Praga, vă solicităm să cereți măsuri urgente la nivelul Uniunii Europene, pentru a garanta:

  1. Creșteri salariale pentru a face față creșterii costurilor de trai și pentru ca lucrătorii să primească o parte echitabilă din câștigurile de productivitate, precum și măsuri de promovare a negocierilor colective, drept cea mai bună modalitate de a obține o remunerație corectă și o economie durabilă.
  2. Plăți destinate persoanelor care se luptă să-și permită facturile la energie, să pună mâncare pe masă și să plătească chiria; dreptul la hrană și un cămin cald sunt drepturi ale omului și trebuie protejate. Nu se poate ca oamenii aflați în sărăcie să plătească facturi inaccesibile. Trebuie să existe o interzicere a deconectărilor.
  3. Plafoane de preț în special pentru costul facturilor la energie și o taxă pe profiturile excesive din energie și ale altor companii astfel încât să nu li se permită să speculeze această criză, împreună cu alte măsuri pentru a opri profiturile imorale, cum ar fi reducerea dividendelor, și pentru a preveni specula cu prețurile alimentelor.
  1. Măsuri naționale și europene de sprijin anticriză pentru protejarea veniturilor și locurilor de muncă în industrie, servicii și sectorul public, inclusiv măsuri de tip SURE pentru protejarea locurilor de muncă, veniturilor și pentru finanțarea măsurilor sociale pentru a face față acestei crize și proceselor de tranziție justă.
  2. Reformarea funcționării pieței energetice a UE. Recunoașteți că energia este un bun public și investiți pentru a aborda cauzele fundamentale ale crizei, cum ar fi investițiile insuficiente în energia verde și consecințele privatizării.
  3. Participarea sindicatelor la elaborarea și implementarea de măsuri împotriva crizei prin dialog social. Aceasta este metoda dovedită de a gestiona cu succes crizele.

 

Nu trebuie subestimate gravitatea și urgența situației.

Aproximativ 9,5 milioane de oameni care lucrează în UE au avut deja dificultăți în a-și plăti facturile la energie înainte de începerea crizei costului vieții. Până în iulie anul acesta, costul gazului și al electricității a crescut cu 38% în Europa față de anul trecut, iar costul continuă să crească. Aceasta și costurile în creștere ale alimentelor și ale altor bunuri esențiale forțează milioane de lucrători să facă alegeri dureroase și îi împing pe mulți în sărăcie.

Valoarea reală a salariilor minime legale în Europa a scăzut în medie cu 4,8% în acest an, reprezentând cea mai mare scădere a salariilor minime reale din acest secol, făcând greu de acoperit chiar și cele mai elementare costuri de viață, cum ar fi hrana, chiria. si energia.

În același timp, milioane de bătrâni sunt cufundați și mai adânc în sărăcia energetică prin prăbușirea valorii reale a pensiilor. Cei peste 65 de ani se numărau deja printre persoanele cele mai susceptibile de a avea probleme cu achitarea facturilor la energie. Creșterea recentă a facturilor la energie a lovit deja persoanele în vârstă, deoarece petrec mai mult timp acasă. Acest lucru este agravat și mai mult de faptul că pensiile nu țin pasul cu inflația, ceea ce înseamnă că valoarea reală a pensiilor continuă să scadă.

Este necesar ca Consiliul European să recunoască criza costurilor de trai și să propună aceste măsuri urgente, inclusiv plăți destinate persoanelor aflate în situații dificile și măsuri europene de sprijin anticriză, precum și un nou SURE pentru a proteja locurile de muncă, veniturile, pentru a finanța măsurile sociale astfel încât să facem față acestei crize și pentru a asigura procese de tranziție juste.

România și UE nu pot sta cu pasivitate așteptând să treacă această criză. Prețul inacțiunii sau al adoptării unui răspuns greșit, cum ar fi creșterea ratei dobânzii, înghețarea salariilor sau revenirea la agenda eșuată a austerității, va fi catastrofal.

În speranța că veți lua în considerare revendicările sindicale,

 

Cu stimă,

Bogdan Iuliu Hossu,

Președinte